Cursul Saluton
Lecția 5 de esperanto: acuzativul -n, mâncare și băutură
O singură literă, -n, arată cine face acțiunea și asupra cui – și îți permite să pui cuvintele aproape în orice ordine.
Pe rând: dialogul replică cu replică, cuvintele noi cu sunet și imagini, câte un exercițiu pe ecran.
29 de cuvinte24 de exerciții~19 min
În lecția aceasta înveți cea mai faimoasă terminație din esperanto: -n. Ea marchează complementul direct – lucrul pe care cineva îl vede, îl mănâncă, îl bea, îl vrea sau îl gătește: Mi vidas la katon – „Văd pisica”. Fiindcă -n arată complementul, ordinea cuvintelor se poate schimba fără să se schimbe sensul. Pe parcurs vei învăța vreo douăzeci de cuvinte despre mâncare și băutură.
Dialog
Un apel video la ora cinei la Cracovia – și la ora prânzului la São Paulo.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Ana: Saluton, Tomo! Kion vi faras? | Salut, Tomo! Ce faci? |
| Tomo: Mi kuiras la vespermanĝon. Kaj vi? | Gătesc cina. Și tu? |
| Ana: Mi manĝas mian tagmanĝon: rizon, fazeolojn kaj salaton. | Îmi mănânc prânzul: orez, fasole și salată. |
| Tomo: Mmm, bongusta tagmanĝo! Mi kuiras fungan supon, kiel mia avino. | Mmm, ce prânz gustos! Eu fac supă de ciuperci, ca bunica mea. |
| Tomo: Ho, mi vidas la katon! Saluton, Kafo! | O, văd pisica! Salut, Kafo! |
| Ana: Jes. Kafo ŝatas rizon, sed ne fazeolojn! | Da. Lui Kafo îi place orezul, dar fasolea nu! |
| Tomo: Kaj kion vi trinkas? | Și ce bei? |
| Ana: Mi trinkas kafon. | Beau cafea. |
| Tomo: Kafon aŭ Kafon? | Cafea sau pe Kafo? |
| Ana: Ha ha! La trinkaĵon, kompreneble, ne la katon! | Ha, ha! Băutura, bineînțeles, nu pisica! |
| Tomo: Mi trinkas teon kun citrono. | Eu beau ceai cu lămâie. |
| Ana: Kaj la supon vi manĝas kun pano? | Și supa o mănânci cu pâine? |
| Tomo: Kompreneble! Supon sen pano mi ne manĝas! | Bineînțeles! Supă fără pâine nu mănânc! |
| Ana: Nun mi volas supon! | Acum vreau supă! |
| Tomo: Do vi devas veni al Krakovo! | Atunci trebuie să vii la Cracovia! |
Observă gluma: kafon „cafea” și Kafon „pe Kafo (pisica)” sună la fel. Amândouă primesc -n, pentru că amândouă sunt complemente directe ale lui trinkas. Româna face aici diferența cu „pe”; esperanto nu are nevoie de el.
Cuvinte noi
| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| vidi | a vedea | |
| manĝi | a mânca | manĝo „masă (mâncare)” |
| trinki | a bea | trinkaĵo „o băutură” |
| veni | a veni | |
| tagmanĝo | prânz | tago „zi” + manĝo „masă” |
| vespermanĝo | cină | vespero + manĝo |
| matenmanĝo | micul dejun | mateno + manĝo |
| rizo | orez | |
| fazeolo | (bob de) fasole | de obicei la plural: fazeoloj |
| salato | salată | |
| supo | supă | |
| fungo | ciupercă | funga supo „supă de ciuperci” |
| pano | pâine | |
| fromaĝo | brânză, cașcaval | |
| pomo | măr | nu „pom”! terpomo „cartof” („măr de pământ”) |
| kafo | cafea | |
| teo | ceai | |
| akvo | apă | ca „acvatic” |
| lakto | lapte | |
| citrono | lămâie | |
| bongusta | gustos, delicios | bona + gusto „gust” |
| kun | cu | |
| sen | fără | |
| aŭ | sau | |
| kompreneble | bineînțeles, desigur |
-ebl- înseamnă „care se poate …”: komprenebla este „de înțeles”, iar kompreneble este „bineînțeles”, literal „în mod inteligibil”.
- kompren·ebl·ebineînțelesîn această lecție
- manĝ·ebl·acomestibil
- vid·ebl·avizibil
Gramatică
Ce face -n
Terminația -n marchează complementul direct: persoana sau lucrul asupra căruia se face acțiunea. Subiectul – cel care face acțiunea – nu are -n. Toate regulile sunt pe pagina despre acuzativ.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Tomo vidas la katon. | Tomo vede pisica. |
| La kato vidas Tomon. | Pisica îl vede pe Tomo. |
| Ana trinkas kafon. | Ana bea cafea. |
| Mi volas supon. | Vreau supă. |
În română substantivul nu se schimbă: „pisica” arată la fel ca subiect și ca complement („Pisica doarme”, „Văd pisica”). „Pe” apare doar în unele cazuri, mai ales la persoane și la nume, adesea împreună cu un pronume („Îl văd pe Tomo”). În esperanto nu există nici „pe”, nici pronume dublat: complementul primește doar -n – Mi vidas Tomon. Iar acest „pe” nu se traduce prin sur: sur înseamnă „pe” doar în sensul de loc (sur la tablo „pe masă”).
Și pronumele primesc -n: min „mă, pe mine”, vin „te, pe tine; vă, pe voi”, lin „îl, pe el”, ŝin „o, pe ea”, ĝin „îl, o (lucru sau animal)”, nin „ne, pe noi”, ilin „îi, le, pe ei, pe ele”. La kato vidas min – „Pisica mă vede”. Atenție la locul lor: în română „mă” stă înaintea verbului, în esperanto min stă de obicei după verb, ca orice complement. Și cuvintele interogative primesc -n: Kion vi trinkas? – „Ce bei?”
-n la plural și la adjective
Când complementul e la plural, -n vine după -j: -ojn. Adjectivele și posesivele care descriu complementul primesc și ele -n.
| Forma de subiect | Forma de complement |
|---|---|
| fazeoloj | fazeolojn |
| mia tagmanĝo | mian tagmanĝon |
| funga supo | fungan supon |
| ruĝaj pomoj | ruĝajn pomojn |
Ordinea cuvintelor e liberă
Fiindcă -n marchează complementul, îl poți muta fără să schimbi cine ce face. Ordinea obișnuită este subiect – verb – complement, ca în română. Dacă pui complementul primul, îl scoți în evidență, ca în replica lui Tomo Supon sen pano mi ne manĝas! – „Supă fără pâine nu mănânc!”. Vezi ordinea cuvintelor.
În primele trei propoziții de mai jos, săgeata arată mereu spre cuvântul cu -n, oriunde ar sta: Tomo vede pisica. Prima are ordinea normală. Celelalte două pun la katon primul: La katon vidas Tomo subliniază că Tomo o vede, nu altcineva, iar La katon Tomo vidas subliniază că Tomo vede pisica, nu altceva. În ultima propoziție, -n a trecut la Tomon, așa că acum pisica se uită la Tomo.
Tomo subiect vidas verb la katon complement direct
La katon complement direct vidas verb Tomo subiect
La katon complement direct Tomo subiect vidas verb
Tomo vede pisica.
La kato subiect vidas verb Tomon complement direct
Pisica îl vede pe Tomo.
Când nu se pune -n
- După esti. La kato estas Kafo – pisica și Kafo sunt unul și același, deci nu există complement direct.
- După o prepoziție. kun pano „cu pâine”, sen fazeoloj „fără fasole”. O excepție, pentru direcție, vine în lecția 9.
De ce saluton și bonan tagon se termină în -n
Saluturile acestea sunt complemente ale unui verb pe care nu-l spui: (Mi deziras al vi) bonan tagon – „(Îți doresc) o zi bună”. Saluton e forma scurtă de la (Mi donas al vi) saluton – „(Îți dau) un salut”. De aceea bona devine bonan, tago devine tagon, iar saluto „salut” devine saluton. La fel funcționează dankon „mulțumesc”.
Exerciții
Colțul culturii
Vorbitorii de esperanto iau des masa împreună, acasă. Pasporta Servo, o rețea gratuită de cazare condusă din 1974 de organizația de tineret TEJO, are peste 2.400 de gazde în 121 de țări. Oaspeții stau gratuit și vorbesc esperanto cu gazdele – adesea la cină. Vezi unde se vorbește esperanto.
Întrebări frecvente
De ce are esperanto acuzativ?
Ca să arate clar complementul, astfel încât ordinea cuvintelor să se poată schimba ca să scoți ceva în evidență, fără să se schimbe cine ce face. Fundamento (1905) îl definește în regula 2: acuzativul se formează adăugând -n la nominativ.
Mă înțeleg oamenii dacă uit -n?
De obicei, din context. Dar uneori -n schimbă sensul: La hundo ĉasas la katon înseamnă „Câinele vânează pisica”, pe când La hundon ĉasas la kato înseamnă „Pisica vânează câinele”.
Numele primesc -n?
Numele terminate în -o, ca Tomo sau Kafo, primesc -n ca orice substantiv: Mi vidas Tomon. După PMEG, un nume terminat în altă vocală poate primi -n direct – Mi vidas Anan – sau poate rămâne fără el când sensul e clar.
Surse
- Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regulile 2 și 8)
- PMEG: N-finaĵo – bazaj reguloj
- PMEG: N-finaĵo por objekto (complementul direct)
- PMEG: Vortordo (ordinea cuvintelor)
- PMEG: Mallongigitaj frazoj (saluturi cu -n)
- PMEG: Ne-esperantigitaj nomoj (numele și terminația -n)
- Pasporta Servo
- TEJO – despre TEJO (în engleză)
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.