Cursul Saluton
Lecția 6 de esperanto: trecutul, viitorul și zilele
Schimbi o vocală și te miști în timp: laboris, laboras, laboros.
Pe rând: dialogul replică cu replică, cuvintele noi cu sunet și imagini, câte un exercițiu pe ecran.
53 de cuvinte22 de exerciții~23 min
În lecția aceasta înveți să vorbești despre trecut și viitor. Esperanto are trei terminații de timp – -is pentru trecut, -as pentru prezent și -os pentru viitor –, care funcționează la fel pentru orice verb. Vei învăța și zilele săptămânii, cuvinte ca hieraŭ „ieri” și morgaŭ „mâine” și cum spui „luni” și „lunea”.
Dialog
Ana are o veste. Îl sună pe Tomo într-o marți seara.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Ana: Tomo! Mi havas grandan novaĵon! | Tomo! Am o veste mare! |
| Tomo: Kio okazis? | Ce s-a întâmplat? |
| Ana: Hieraŭ mi aĉetis flugbileton. En Julio mi iros al la Universala Kongreso! | Ieri mi-am cumpărat bilet de avion. În iulie merg la Congresul Mondial! |
| Tomo: Vere? Bonege! | Serios? Grozav! |
| Ana: Kaj vi? Vi ankaŭ venos, ĉu ne? | Și tu? Vii și tu, nu-i așa? |
| Tomo: Mi ankoraŭ ne decidis. Mi devos peti feriojn. | Încă n-am hotărât. Va trebui să-mi cer concediu. |
| Ana: Vi devas veni! Ni finfine renkontiĝos! | Trebuie să vii! În sfârșit o să ne întâlnim! |
| Tomo: Vi pravas. Lundon mi parolos kun mia ĉefo. | Ai dreptate. Luni o să vorbesc cu șeful meu. |
| Ana: Bone! Kaj kion vi faris dum la semajnfino? | Bine! Și ce-ai făcut în weekend? |
| Tomo: Sabaton mi vizitis mian avinon. Dimanĉon mi dormis la tutan tagon! | Sâmbătă am vizitat-o pe bunica. Duminică am dormit toată ziua! |
| Ana: Ha ha! Mi ne dormis multe. Mi kantis kun la koruso en du koncertoj. | Ha, ha! Eu n-am dormit mult. Am cântat cu corul în două concerte. |
| Tomo: Kaj kion vi faros morgaŭ? | Și ce o să faci mâine? |
| Ana: Morgaŭ mi havos ekzamenon pri biologio. Hodiaŭ mi devas studi! | Mâine o să am examen la biologie. Azi trebuie să învăț! |
| Tomo: Bonŝancon! Mi skribos al vi lundon, post la renkontiĝo kun la ĉefo. | Succes! Îți scriu luni, după întâlnirea cu șeful. |
Ĉu ne? la sfârșitul unei propoziții funcționează ca „nu-i așa?” sau „nu?”.
Cuvinte noi
| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| hieraŭ | ieri | |
| hodiaŭ | azi, astăzi | |
| morgaŭ | mâine | |
| ankoraŭ ne | încă nu | ankoraŭ „încă” |
| finfine | în sfârșit, în fine | |
| havi | a avea | |
| aĉeti | a cumpăra | |
| iri | a merge, a se duce | |
| okazi | a se întâmpla | |
| decidi | a decide, a hotărî | |
| peti | a cere, a ruga | |
| paroli | a vorbi | |
| viziti | a vizita | |
| dormi | a dormi | |
| skribi | a scrie | |
| renkontiĝi | a se întâlni | renkontiĝo „întâlnire” |
| pravi | a avea dreptate | Vi pravas. „Ai dreptate.” |
| novaĵo | veste, noutate | de la nova „nou” |
| flugbileto | bilet de avion | flugi „a zbura” + bileto „bilet” |
| ferioj | vacanță, concediu | de obicei la plural; ferio „zi liberă” |
| ekzameno | examen | |
| semajnfino | weekend, sfârșit de săptămână | semajno „săptămână” + fino „sfârșit” |
| dum | în timpul | |
| pri | despre | ekzameno pri biologio „examen la biologie” |
| post | după | nu are legătură cu „post” din română |
| multe | mult | Mi ne dormis multe. |
| tuta | întreg, tot | la tutan tagon „toată ziua” |
| kongreso | congres | la Universala Kongreso „Congresul Mondial de Esperanto” |
| bonŝancon! | noroc!, succes! |
-aĵ- arată un lucru concret: novaĵo este „ceva nou”, adică o veste.
- nov·aĵ·ovesteîn această lecție
- trink·aĵ·obăutură
- bel·aĵ·oceva frumos
Gramatică
Trei timpuri, trei terminații
Verbele din esperanto au câte o terminație pentru fiecare timp, aceeași pentru orice persoană. Schimbi -as cu -is pentru trecut sau cu -os pentru viitor. Mai multe pe pagina despre verbe.
| Infinitiv | Trecut -is | Prezent -as | Viitor -os |
|---|---|---|---|
| esti – a fi | estis – am fost, eram | estas – sunt, este | estos – voi fi |
| labori – a lucra | laboris – am lucrat, lucram | laboras – lucrez | laboros – voi lucra |
| iri – a merge | iris – am mers | iras – merg | iros – voi merge |
| havi – a avea | havis – am avut | havas – am, are | havos – voi avea |
Forma în -is ține locul mai multor timpuri românești: perfectul compus („am lucrat”), imperfectul („lucram”) și perfectul simplu („lucrai”). Mi jam manĝis înseamnă „Am mâncat deja”. Iar pentru viitor, unde româna are trei variante („voi lucra”, „o să lucrez”, „am să lucrez”), esperanto are una singură: mi laboros.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Hieraŭ mi aĉetis flugbileton. | Ieri am cumpărat un bilet de avion. |
| Mi ankoraŭ ne decidis. | Încă n-am hotărât. |
| En Julio mi iros al la kongreso. | În iulie voi merge la congres. |
| Morgaŭ mi havos ekzamenon. | Mâine voi avea un examen. |
Româna folosește des prezentul pentru planuri – „În iulie merg la congres” –, dar esperanto folosește de regulă -os: En Julio mi iros al la kongreso.
Cuvinte de timp
| Esperanto | Română |
|---|---|
| antaŭhieraŭ | alaltăieri |
| hieraŭ | ieri |
| hodiaŭ | azi |
| morgaŭ | mâine |
| postmorgaŭ | poimâine |
| nun | acum |
| baldaŭ | curând |
| jam | deja |
| ankoraŭ | încă; ankoraŭ ne – încă nu |
| poste | mai târziu, apoi |
Zilele săptămânii
Zilele sunt substantive scrise cu literă mică, la fel ca în română. Numele seamănă mult cu ale noastre, pentru că vin din aceleași cuvinte latinești. Pagina despre zile și luni are și lunile anului, și datele.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| lundo | luni |
| mardo | marți |
| merkredo | miercuri |
| ĵaŭdo | joi |
| vendredo | vineri |
| sabato | sâmbătă |
| dimanĉo | duminică |
„Luni” și „lunea”
Româna are aici o pereche foarte asemănătoare. „Luni” (o zi anume) este lundon sau en lundo, cu -n ori cu en. „Lunea” (în fiecare luni) este adverbul lunde, care poate însemna și „într-o zi de luni”, fără să spună care. Același -n arată și cât durează ceva: la tutan tagon „toată ziua”.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Lundon mi parolos kun la ĉefo. | Luni voi vorbi cu șeful. |
| Sabate mi kantas en koruso. | Sâmbăta cânt într-un cor. |
| Mi dormis la tutan tagon. | Am dormit toată ziua. |
Exerciții
Colțul culturii
Cea mai sărbătorită zi din lumea esperanto este Ziua lui Zamenhof, pe 15 decembrie – ziua de naștere a creatorului limbii, născut în 1859 la Białystok. Din anii 1920 este și Ziua cărții în esperanto, când vorbitorii cumpără sau dăruiesc o carte în esperanto. Cluburile locale se adună la conferințe, la cină sau la un tort aniversar. Citește mai mult despre Ziua lui Zamenhof.
Întrebări frecvente
Cum redai în esperanto timpurile trecute din română?
Aproape mereu cu forma simplă în -is: „am mâncat”, „mâncam” și „mâncai” devin toate mi manĝis; Mi jam manĝis – „Am mâncat deja”. Există și forme compuse cu participii, dar rareori ai nevoie de ele; le vei vedea pe scurt în lecția 12.
Zilele săptămânii se scriu cu majusculă în esperanto?
Nu. Zilele se scriu cu literă mică: lundo, sabato. Lunile anului se scriau în mod tradițional cu majusculă – Julio –, iar gramatica de referință PMEG recomandă asta, deși mulți le scriu azi cu literă mică, cum se face în română.
Cum spui „săptămâna viitoare” și „săptămâna trecută”?
La venontan semajnon înseamnă „săptămâna viitoare”, iar la pasintan semajnon, „săptămâna trecută”. Amândouă primesc -n, pentru că spun când se întâmplă ceva.
Surse
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.