Esperantopedia

Cursul Saluton

Lecția 12 de esperanto: participii, lectură și ce urmează

O scrisoare de la Ana îți arată cât de multe poți citi deja – iar ultima bucată de gramatică e mai ușoară decât pare.

Actualizat:

Începe lecția pas cu pas

Pe rând: dialogul replică cu replică, cuvintele noi cu sunet și imagini, câte un exercițiu pe ecran.

28 de cuvinte23 de exerciții~19 min

În această ultimă lecție citești o scrisoare întreagă în esperanto – în jur de 200 de cuvinte – și verifici cât ai înțeles. Faci cunoștință și cu cele șase participii, formele care stau în spatele unor cuvinte obișnuite ca komencanto „începător” și venonta „următor, care vine”. La sfârșit afli ce să faci mai departe: unde cauți cuvinte, cum repeți gramatica și cum exersezi cu oameni adevărați.

Text de citit

La o săptămână după congres, Ana îi scrie lui Tomo.

La o săptămână după congres, Ana îi scrie lui Tomo. Citește scrisoarea o dată fără traducere, apoi verifică ce cuvinte nu știai.

San-Paŭlo, la 6-an de Aŭgusto

Kara Tomo,

Antaŭ unu semajno ni ankoraŭ estis kune ĉe la kongreso, kaj nun mi estas denove en San-Paŭlo. Reveninte hejmen, mi dormis dek du horojn!

Ĉu vi memoras la unuan tagon? Mi estis tre nervoza. Mi pensis: "Mi estas nur komencanto, mi komprenos nenion." Sed post unu horo mi jam babilis kun homoj el dek landoj. Neniu ridis pri miaj eraroj, kaj ĉiuj helpis min.

Mi ŝatis ĉion: la prelegojn, la ekskurson tra la malnova urbo, la koncertojn kaj la longajn vesperojn en la kafejo. Mi ankoraŭ vidas antaŭ mi la dancantajn kongresanojn dum la Internacia Vespero.

Hieraŭ mia frato Pedro demandis min: "Kion vi lernis tie?" Mi respondis: "Mi lernis, ke lingvo ne estas nur gramatiko. Lingvo estas homoj."

Nun mi havas novajn planojn. La romano aĉetita ĉe la libroservo atendas sur mia tablo, kaj mi legos ĝin ĝis la fino de la monato. Mi ankaŭ volas paroli kun vi ĉiusemajne, kiel antaŭe – sed nun pri ĉio, ne nur pri la vetero!

Ne forgesu nian planon por la venonta kongreso! Mi jam ŝparas monon. Bonvolu saluti vian avinon de mi (kaj ŝian fungan supon)!

Kore,
Ana

P.S. Kafo dormas sur la romano. Ŝajne ankaŭ ĝi volas lerni Esperanton.

Traducerea în română

São Paulo, 6 august

Dragă Tomo,

Cu o săptămână în urmă eram încă împreună la congres, iar acum sunt din nou la São Paulo. După ce am ajuns acasă, am dormit douăsprezece ore!

Îți amintești prima zi? Eram foarte emoționată. Mă gândeam: „Sunt doar începătoare, n-o să înțeleg nimic.” Dar după o oră stăteam deja la povești cu oameni din zece țări. Nimeni n-a râs de greșelile mele și toți m-au ajutat.

Mi-a plăcut totul: conferințele, excursia prin orașul vechi, concertele și serile lungi de la cafenea. Încă îi văd în fața ochilor pe congresiștii care dansau la Seara Internațională.

Ieri fratele meu, Pedro, m-a întrebat: „Ce-ai învățat acolo?” I-am răspuns: „Am învățat că o limbă nu e doar gramatică. O limbă înseamnă oameni.”

Acum am planuri noi. Romanul cumpărat de la librărie mă așteaptă pe masă și o să-l citesc până la sfârșitul lunii. Vreau și să vorbim în fiecare săptămână, ca înainte – dar de acum despre orice, nu doar despre vreme!

Nu uita planul nostru pentru congresul următor! Deja pun bani deoparte. Te rog s-o saluți pe bunica ta din partea mea (și supa ei de ciuperci)!

Cu drag,
Ana

P.S. Kafo doarme pe roman. Se pare că și ea vrea să învețe esperanto.

Observă negația simplă din scrisoare: mi komprenos nenion – „n-o să înțeleg nimic” și Neniu ridis – „Nimeni n-a râs”. Româna folosește două cuvinte negative („nu” și „nimic”, „nimeni”), esperanto unul singur (lecția 11).

Cuvinte noi

EsperantoRomânăNote
karadrag, dragăîn scrisori: Kara Tomo „Dragă Tomo”
denovedin nou
antaŭeînainte, mai demultkiel antaŭe „ca înainte”
revenia se întoarcere- „din nou, înapoi” + veni
memoria-și aminti
pensia (se) gândi
komprenia înțelege
legia citileganto „cititor”; nu are legătură cu „a lega”
nenionimiccorelativ (lecția 11)
neniunimeni
babilia sta la povești, a pălăvrăgi
landoțară
ridia râderidi pri „a râde de”
erarogreșealăca „eroare”
prelegoprelegere, conferință
ekskursoexcursie
dancia dansadancanta „care dansează”
respondia răspunde
kecăMi lernis, ke… „Am învățat că…”
forgesia uita
ŝparia economisi, a pune deoparte (bani, timp)
monobani
ĉiusemajneîn fiecare săptămânăĉiu + semajno + -e
ŝajnese pare, aparent
korecu drag, cordialîncheiere de scrisoare; koro „inimă”
Partea de cuvânt a lecției
-int-care a făcut (activ, trecut)

-int- arată pe cineva care a făcut deja ceva: lerninto este „cel care a învățat”. După douăsprezece lecții, acela ești tu.

  • gajn·int·ocâștigător
  • ven·int·ocel care a venit

Gramatică

Șase participii

Un participiu este un verb folosit ca adjectiv: „o persoană care dansează”, „o carte cumpărată”. Esperanto are șase, construite cu trei sufixe active și trei pasive. Vocalele a, i, o corespund timpurilor -as, -is, -os. Capitolul complet e pe pagina despre participii.

Prezent (a)Trecut (i)Viitor (o)
Activ – face acțiunealeganta – care citeșteleginta – care a cititlegonta – care urmează să citească
Pasiv – primește acțiunealegata – care e citit (acum)legita – citit (deja)legota – care urmează să fie citit
iîncheiataîn desfășurareope cale să înceapă

Exemple din scrisoarea Anei:

EsperantoRomână
la dancantaj kongresanojcongresiștii care dansau
la romano aĉetita ĉe la libroservoromanul cumpărat de la librărie
la venonta kongresocongresul următor (care vine)

Cele șase participii ale lui legi

Potrivește fiecare cuvânt esperanto cu sensul lui.

    • leganta
      Răspunscare citește (acum)
    • leginta
      Răspunscare a citit
    • legonta
      Răspunscare urmează să citească
    • legata
      Răspunscare e citit (acum)
    • legita
      Răspunscitit (deja)
    • legota
      Răspunscare urmează să fie citit

    Sensuri: care urmează să citească · care e citit (acum) · care citește (acum) · care a citit · citit (deja) · care urmează să fie citit

Participiile ca substantive: -anto, -into, -onto

Cu -o, un participiu numește o persoană: komenc·ant·o „cel care începe, începător”, lern·ant·o „elev, cursant”, parol·ant·o „vorbitor”. Folosești komencanto încă din lecția 1. Româna are și ea împrumuturi cu „-ant”, ca „participant”, „solicitant” sau „emigrant” – exact ideea lui -anto. Nu confunda -ant- cu sufixul -an- din lecția 10: kongres·an·o este un membru al congresului, nu cineva care „congresează”.

Participiile ca substantive

Scrie răspunsul. Pentru ĉ, ĝ, ŝ, ŭ poți scrie cx, gx, sx, ux.

  1. cineva care învață, un elev (lerni)

    Răspunslernanto
  2. cineva care citește (legi)

    Răspunsleganto
  3. cineva care cântă (kanti)

    Răspunskantanto
  4. cineva care dansează (danci)

    Răspunsdancanto

Participiile ca adverbe: -e

Cu -e, un participiu descrie împrejurările acțiunii principale, cam ca gerunziul românesc. Reveninte hejmen, mi dormis înseamnă „După ce m-am întors acasă, am dormit”. Ridante, ŝi respondis înseamnă „Râzând, a răspuns”.

Care participiu?

Alege terminația potrivită.

  1. o fată care dansează

    danc knabino

    Terminația pentru danc-
    Răspunsdancanta knabino
  2. congresul următor (care vine)

    la ven kongreso

    Terminația pentru ven-
    Răspunsla venonta kongreso
  3. romanul cumpărat de la librărie

    la romano aĉet ĉe la libroservo

    Terminația pentru aĉet-
    Răspunsla romano aĉetita ĉe la libroservo
  4. o carte care se citește chiar acum

    libro leg

    Terminația pentru leg-
    Răspunslibro legata
  5. un cântec care urmează să fie cântat

    kanto kant

    Terminația pentru kant-
    Răspunskanto kantota

Restul poate să aștepte

Participiile se combină și cu esti și formează timpuri compuse. Le vei întâlni des pe cele pasive, ca La libro estas legita – „Cartea a fost citită”; cele active, ca Mi estas leginta la libron – „Am citit cartea” –, sunt rare. Deocamdată, timpurile simple -as, -is, -os îți ajung pentru aproape tot ce vrei să spui.

Exerciții

Ai înțeles scrisoarea?

  1. Unde se află Ana când scrie scrisoarea?

    Răspunsacasă, la São Paulo
  2. Cum s-a simțit Ana în prima zi de congres?

    Răspunsemoționată
  3. Ce i-a spus Ana fratelui ei că a învățat?

    Răspuns„O limbă înseamnă oameni.”
  4. Ce va citi Ana până la sfârșitul lunii?

    Răspunsun roman
  5. Cine doarme pe roman?

    RăspunsKafo, pisica

Participii

  1. Ce înseamnă la venonta kongreso?

    Răspunscongresul următor
  2. Care participiu înseamnă „care e citit (chiar acum)”?

    Răspunslegata
  3. La romano aĉetita ĉe la libroservo este un roman care…

    Răspunsa fost cumpărat
  4. Tradu cu un singur cuvânt: „un vorbitor” (o persoană care vorbește)

    Răspunsparolanto
  5. Formează participiul activ la prezent (adjectiv) al lui danci.

    Răspunsdancanta

Ghicește ce înseamnă

Alege răspunsul corect.

  1. Ce înseamnă ĉiutage?

    Răspunszilnic
  2. Ce înseamnă farita?

    Răspunsfăcut
  3. Ce înseamnă ŝatata?

    Răspunsîndrăgit

Colțul culturii

Săptămâna Anei urmează programul obișnuit al Congresului Mondial de Esperanto. Congresul durează de obicei opt zile și cuprinde o ceremonie de deschidere (Inaŭguro), prelegerile Universității Internaționale a Congresului, concerte, o seară națională, o seară internațională și o zi de excursii. Tinerii au și propriul congres, Congresul Internațional al Tineretului, ținut prima dată în 1938 și organizat azi de organizația de tineret TEJO. Următorul Congres Mondial e programat la Melbourne, în Australia, între 3 și 10 iulie 2027 – vezi pagina despre Congresul Mondial de Esperanto.

Ce faci mai departe

Acum cunoști baza gramaticii din esperanto. Pașii aceștia o vor transforma într-o abilitate adevărată:

  1. Recapitulează. Întoarce-te la prezentarea cursului și refă exercițiile din orice lecție în care ai avut sub 80% răspunsuri corecte. Folosește secțiunea de gramatică când o regulă nu e clară.
  2. Îmbogățește-ți vocabularul. Învață cele mai folosite 100 de cuvinte, exersează cele mai folosite 1.000 cu cartonașele noastre și caută cuvintele noi în dicționar, care arată cum e construit fiecare cuvânt.
  3. Citește și ascultă în fiecare zi. Alege o carte de lectură gradată, un podcast sau un al doilea curs din lista noastră de resurse gratuite.
  4. Vorbește cu oamenii. Intră într-un grup de conversație online, într-un club local sau la un eveniment. Ghidul nostru despre cum să înveți esperanto îți spune unde le găsești.

Întrebări frecvente

Am nevoie de participii ca să vorbesc esperanto?

Nu la început. Timpurile simple acoperă aproape tot. Dar cuvintele construite cu -ant-, ca komencanto și lernanto, fac parte din vocabularul de zi cu zi, așa că e bine să le recunoști.

Ce nivel voi avea după acest curs?

Cursul e gândit să te ducă de la zero la nivelul A1 din Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL), cu prima parte din A2 în lecțiile 10–12. Cititul și conversațiile regulate te vor duce mai departe.

Cum pot exersa vorbirea dacă nimeni din jurul meu nu vorbește esperanto?

Folosește grupuri de conversație online și întâlniri video sau aplicații care pun în legătură oameni care învață. Mai târziu, o săptămână la un eveniment sau la o gazdă Pasporta Servo îți dă multe ore de conversație adevărată.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.