Lecția 11 de esperanto: rugăminți, imperativ și condițional

În lecția aceasta înveți să ceri lucruri politicos. Terminația -u face porunci și dorințe – Venu! „Vino!”, Ni iru! „Hai să mergem!” –, iar bonvolu plus un infinitiv înseamnă „te rog, fă…”. Terminația -us face condiționalul: Mi ŝatus kafon „Aș vrea o cafea”, Se mi povus, mi restus „Dacă aș putea, aș rămâne”. La sfârșit vei vedea tot tabelul corelativelor, cele 45 de cuvinte construite cu ki-, ti-, i-, ĉi- și neni-.

#Dialog

Ultima seară a congresului. Ana, Tomo și Keiko iau cina într-un restaurant mic.

#Cuvinte noi

re-din nou, înapoi

re- înseamnă „din nou” sau „înapoi”: revidiĝi este „a se revedea”, de aici formula de rămas-bun Ĝis revido! „La revedere!”.

• re·vid·iĝ·ia se revedeaîn această lecție
• re·leg·ia reciti
• re·far·ia reface

#Gramatică

#Imperativul: -u

Terminația -u exprimă o poruncă, o rugăminte sau o dorință. Fără vi, e o poruncă directă: Venu! „Vino!”, Atendu! „Așteaptă!”. Cu ni înseamnă „hai să”: Ni iru! „Hai să mergem!”. Cu li, ŝi sau ili înseamnă „să (vină, facă…)”: Li venu „Să vină”. Pagina despre verbe le prezintă pe toate cele șase terminații.

Forma în -u acoperă așadar și imperativul românesc („Vino!”), și conjunctivul cu „să” când exprimă o poruncă sau o dorință („Să vină mâine”). Tot -u apare după ke când vrei sau ceri ca altcineva să facă ceva: Mi volas, ke vi venu – „Vreau să vii”. Când subiectul e același, rămâne infinitivul din lecția 4: Mi volas veni – „Vreau să vin”. Iar la negație pui doar ne înainte: Ne timu!, Ne atendu! – fără infinitivul din românescul „Nu aștepta!”.

#Rugăminți politicoase

Un imperativ simplu poate suna brusc. Esperanto are trei feluri ușoare de a-l îndulci.

Bonvolu este forma în -u a lui bonvoli „a avea bunătatea”, din bona „bun” + voli „a vrea”. După el urmează infinitivul, nu „să”: „Vă rog să luați loc” este Bonvolu sidiĝi. La Dankon! răspunzi Ne dankinde! – „Cu plăcere!”, „N-ai pentru ce!”. Alte expresii de zi cu zi găsești pe pagina cu expresii de bază.

Rugăminți politicoase

Pune cuvintele în ordinea corectă.

1. Ne dați meniul, vă rog.

   Cuvinte: doni al donu ni bonvolu la menuon

   Răspuns

   Bonvolu doni al ni la menuon.Corect este și: Bonvolu doni la menuon al ni.

2. Ați putea recomanda ceva gustos?

   Cuvinte: ion bongusta ĉu rekomendi vi bongustan povus

   Răspuns

   Ĉu vi povus rekomendi ion bongustan?

3. Așteaptă, te rog!

   Cuvinte: atendi mi atendu petas

   Răspuns

   Atendu, mi petas!Corect este și: Mi petas, atendu!

#Condiționalul: -us

Terminația -us exprimă ceva imaginat sau nereal – românescul „aș, ai, ar…”. Este și felul politicos de a spune ce vrei: Mi ŝatus „Aș vrea”. Când o propoziție cu „dacă” vorbește despre ceva imaginat, ambele verbe primesc -us, exact ca în română („Dacă aș putea, aș rămâne”). Pentru posibilități reale folosești timpurile obișnuite: Se pluvos, mi restos hejme – „Dacă plouă, rămân acasă”; aici româna pune des prezentul, esperanto pune viitorul, pentru că ploaia ține de viitor.

Poruncă sau „aș”?

Alege terminația potrivită.

1. Vino!

   Ven!

   Terminația pentru Ven-

   -as-us-u
   Răspuns

   Venu!

2. Hai să mergem!

   Ni ir!

   Terminația pentru ir-

   -as-us-u
   Răspuns

   Ni iru!

3. Aș vrea o cafea.

   Mi ŝat kafon.

   Terminația pentru ŝat-

   -as-us-u
   Răspuns

   Mi ŝatus kafon.

4. Dacă aș putea, aș rămâne.

   Se mi 1pov, mi 2rest.

   Terminația pentru pov-

   1pov--as-us-u

   Terminația pentru rest-

   2rest--as-us-u
   Răspuns

   Se mi povus, mi restus.

5. Luați loc, vă rog.

   Bonvol sidiĝi.

   Terminația pentru Bonvol-

   -as-us-u
   Răspuns

   Bonvolu sidiĝi.

#Toate cele șase terminații ale verbului

Acum cunoști toate terminațiile verbului din esperanto. Fiecare funcționează la fel pentru orice verb și orice persoană.

#Tabelul corelativelor

În lecția 7 ai învățat șapte cuvinte interogative în ki-. Ele fac parte dintr-un tabel de 45 de cuvinte. Fiecare cuvânt îmbină un început (rândul) cu o terminație (coloana), așa că poți deduce orice cuvânt din tabel. Pagina despre corelative le explică pe fiecare, cu exemple.

ki- + -u = kiu

	-u cine, care	-o lucru	-a fel	-es al cui	-e loc	-am timp	-al motiv	-el mod	-om cantitate
ki- întrebare	kiu	kio	kia	kies	kie	kiam	kial	kiel	kiom
ti- acel	tiu	tio	tia	ties	tie	tiam	tial	tiel	tiom
i- vreun	iu	io	ia	ies	ie	iam	ial	iel	iom
ĉi- fiecare	ĉiu	ĉio	ĉia	ĉies	ĉie	ĉiam	ĉial	ĉiel	ĉiom
neni- niciun	neniu	nenio	nenia	nenies	nenie	neniam	nenial	neniel	neniom

Citește pe coloană: kie „unde”, tie „acolo”, ie „undeva”, ĉie „peste tot”, nenie „nicăieri”. Cuvintele în -u și -a primesc -j și -n ca adjectivele: ĉiuj „toți”, kiujn „pe care” (la plural, complement). Cuvintele în -o primesc doar -n: ion bongustan „ceva gustos”.

O singură negație. În română spui „Nimeni nu vine”, „Nu văd nimic”, „Nu merg niciodată” – cu „nu” pe lângă „nimeni”, „nimic”, „niciodată”. În esperanto un cuvânt în neni- neagă singur toată propoziția, așa că ne nu se mai pune: Neniu venas, Mi vidas nenion, Mi neniam iras tien. Mi ne vidas nenion este o greșeală tipică pentru vorbitorii de română: după PMEG, ne pus lângă un cuvânt în neni- face propoziția pozitivă („nu e adevărat că nu văd nimic”, deci văd ceva), iar o asemenea dublă negație se folosește doar pentru sensuri foarte speciale.

Ĉi pus înainte sau după un cuvânt în ti- îl face să arate ceva apropiat: tiu „acela”, ĉi tiu „acesta”; tie „acolo”, ĉi tie „aici”. Nu confunda acest ĉi cu rândul ĉi- („fiecare”): ĉiu înseamnă „fiecare, toată lumea”.

Corelative

Potrivește fiecare cuvânt esperanto cu sensul lui.

• • ĉiam
    Răspuns

    mereu
  • neniam
    Răspuns

    niciodată
  • ie
    Răspuns

    undeva
  • nenio
    Răspuns

    nimic
  • ĉiu
    Răspuns

    fiecare, toată lumea
  • tie
    Răspuns

    acolo

  Sensuri: undeva · acolo · nimic · niciodată · fiecare, toată lumea · mereu

#Exerciții

Exerciții pentru lecția 11

1. Care terminație face o poruncă?

   -us-u-os
   Răspuns

   -u

2. Tradu folosind bonvolu: „Luați loc, vă rog.”

   Răspuns

   Bonvolu sidiĝi

3. Ce înseamnă Mi ŝatus kafon?

   „Mi-a plăcut cafeaua.”„Aș vrea o cafea.”„Îmi place cafeaua.”
   Răspuns

   „Aș vrea o cafea.”

4. Completează cu resti: Se mi havus tempon, mi ___ ĉi tie.

   Răspuns

   restus

5. Tradu: „Hai să mergem!”

   Răspuns

   Ni iru

6. Care cuvânt înseamnă „nimeni”?

   neniunenioneniam
   Răspuns

   neniu

7. Care cuvânt înseamnă „mereu”?

   ĉiamiamtiam
   Răspuns

   ĉiam

8. Tradu: „M-ai putea ajuta?”

   Răspuns

   Ĉu vi povus helpi min / Ĉu vi povus min helpi / Ĉu vi povus helpi al mi

9. Care cuvânt înseamnă „undeva”?

   ietieĉie
   Răspuns

   ie

10. Tradu: „Așteaptă!”

    Răspuns

    Atendu

VerificăÎncearcă din nou

Ghicește ce înseamnă

Alege răspunsul corect.

1. Ce înseamnă redoni?

   dada înapoilua
   Răspuns

   da înapoi

2. Ce înseamnă malhelpi?

   ajutorîmpiedicaajuta
   Răspuns

   împiedica

3. Ce înseamnă aldoni?

   adăugada înapoida
   Răspuns

   adăuga

#Colțul culturii

La întâlnirile de esperanto există o regulă de politețe nescrisă: nu krokodili – „a face pe crocodilul” –, adică nu trece la limba ta maternă când ceilalți ar putea participa în esperanto. Nimeni nu știe sigur de unde vine cuvântul; Vikipedio dă mai multe povești, printre care un crocodil de lemn folosit la cursurile lui Andreo Cseh. Pentru întrebări de folosire corectă a limbii, Academia de Esperanto are un serviciu de consultanță, Lingva Konsultejo.

#Întrebări frecvente

#Care e diferența dintre bonvolu și mi petas?

Amândouă înseamnă „te rog, vă rog”. Bonvolu vine primul și e urmat de un infinitiv: Bonvolu atendi. Mi petas se adaugă la o rugăminte sau la un imperativ: Atendu, mi petas.

#Cum spui „Hai să…” în esperanto?

Folosești ni și terminația -u: Ni iru! – „Hai să mergem!”, Ni manĝu! – „Hai să mâncăm!”. Aceeași formă cere și propuneri: Kion ni faru? – „Ce să facem?”.

#Trebuie să învăț acum toate cele 45 de corelative?

Nu. Începe cu rândul ki- și cu cuvintele cele mai folosite: tio, ĉio, nenio, ĉiu, neniu, tie, ĉiam, neniam, iom. Regula tabelului te ajută să le deduci pe celelalte când le întâlnești.

#Surse

• Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regula 6, verbele)
• PMEG: U (imperativul)
• PMEG: US (condiționalul)
• PMEG: Tabelvortoj – bazaj reguloj (corelativele)
• PMEG: Postpartoj kaj finaĵoj (terminațiile corelativelor)
• PMEG: Neado (negația)
• Vikipedio: Krokodili
• Akademio de Esperanto