Cursul Saluton
Lecția 10 de esperanto: formarea cuvintelor cu afixe
Învață o rădăcină și câteva afixe, și vocabularul tău se înmulțește.
Pe rând: dialogul replică cu replică, cuvintele noi cu sunet și imagini, câte un exercițiu pe ecran.
38 de cuvinte24 de exerciții~21 min
În lecția aceasta înveți trucul care face vocabularul din esperanto să crească repede: construcția cuvintelor din bucăți. O rădăcină plus un prefix sau un sufix plus o terminație dă un cuvânt nou, pe care îl înțelegi fără dicționar: lern·ej·o „a învăța + loc + substantiv” = „școală”. Vei învăța opt dintre cele mai utile afixe – mal-, -ej-, -ist-, -in-, -et-, -eg-, -ul- și -an- – și vei vedea cum o rădăcină crește într-o familie întreagă de cuvinte.
Dialog
La congres e o seară de jocuri. Juma, care conducea grupul online din lecția 1, prezintă un joc de cuvinte.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Juma: Bonvenon al la vortludo! La reguloj estas simplaj: mi diras vorton, kaj vi faras novajn vortojn. | Bine ați venit la jocul de cuvinte! Regulile sunt simple: eu spun un cuvânt, iar voi faceți cuvinte noi. |
| Juma: La unua vorto: granda. Kio estas la malo? | Primul cuvânt: granda „mare”. Care e contrariul? |
| Ana: Malgranda! | Mic! |
| Juma: Ĝuste! Kaj tre, tre granda? | Exact! Și foarte, foarte mare? |
| Tomo: Grandega! Kiel la kongresejo! | Uriaș! Ca sala congresului! |
| Juma: Bonege. Nun: lerni. Kiel ni nomas la lokon, kie oni lernas? | Excelent. Acum: lerni „a învăța”. Cum numim locul unde se învață? |
| Keiko: Lernejo! | Școală! |
| Juma: Kaj la personon, kiu instruas tie? | Și persoana care predă acolo? |
| Ana: Instruisto – aŭ instruistino, se ŝi estas virino. | Profesor – sau profesoară, instruistino, dacă e femeie. |
| Juma: Perfekte! Kaj ni ĉiuj ĉi tie, ĉe la kongreso? | Perfect! Și noi toți, aici, la congres? |
| Tomo: Ni estas kongresanoj! | Suntem congresiști! |
| Juma: Jes! Lasta vorto: domo. Kaj malgranda domo? | Da! Ultimul cuvânt: domo „casă”. Și o casă mică? |
| Keiko: Dometo! | Căsuță! |
| Juma: Kaj persono, kiu estas juna? | Și o persoană care e tânără? |
| Ana: Junulo! Kiel ni! | Un tânăr! Ca noi! |
| Juma: Ha ha! Gratulon – vi ĉiuj gajnis! | Ha, ha! Felicitări – ați câștigat toți! |
Kie și kiu leagă și două părți de propoziție: la lokon, kie oni lernas – „locul unde se învață”; la personon, kiu instruas – „persoana care predă”. Aici kiu ține locul lui „care”.
Cuvinte noi
| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| vortludo | joc de cuvinte | vorto „cuvânt” + ludo „joc” |
| regulo | regulă | |
| simpla | simplu | |
| diri | a spune, a zice | |
| malo | contrariul | mal- folosit ca un cuvânt |
| loko | loc | |
| oni | se, lumea, oamenii (în general) | kie oni lernas „unde se învață” |
| instrui | a preda, a-l învăța pe altul | lerni „a învăța (pentru tine)” |
| persono | persoană | |
| virino | femeie | viro „bărbat” |
| domo | casă | nu „dom” (catedrală) |
| juna | tânăr | maljuna „bătrân” |
| lasta | ultim | |
| gajni | a câștiga | |
| gratulon! | felicitări! | |
| se | dacă | nu „se” din română |
| lernejo | școală | lern- + -ej- |
| instruisto | profesor, învățător | instru- + -ist- |
| kongresano | congresist, participant la congres | kongres- + -an- |
| dometo | căsuță | dom- + -et- |
| grandega | uriaș, imens | grand- + -eg- |
| junulo | tânăr (o persoană tânără) | jun- + -ul- |
| malsanulejo | spital | mal- + san- + -ul- + -ej- |
Româna spune „a învăța” și când afli ceva, și când îl predai altcuiva („îl învăț pe Tomo esperanto”). Esperanto desparte cele două sensuri: lerni pentru tine, instrui pentru altul.
-an- arată un membru sau un locuitor: kongresano este un participant la congres.
- kongres·an·ocongresistîn această lecție
- urb·an·oorășean
- sam·ide·an·oom de aceleași idei – așa își spun esperantiștii între ei
Gramatică
Cum se formează cuvintele
Un cuvânt din esperanto e făcut dintr-o rădăcină, afixe (dacă e nevoie) și o terminație. Terminația îți spune partea de vorbire – -o substantiv, -a adjectiv, -e adverb, -i verb –, iar afixele adaugă sens. Fundamento (regula 11) spune că cuvintele noi se formează unind părți care există deja. Citește mai mult pe pagina despre formarea cuvintelor.
lernejoșcoală
kongresanocongresist
malsanulejospital
Opt afixe pentru început
Esperanto are 10 prefixe și 31 de sufixe oficiale. Aceste opt acoperă o mare parte din cuvintele de zi cu zi. Vezi listele complete de prefixe și de sufixe.
| Afix | Sens | Exemple |
|---|---|---|
| mal- | contrariul | granda → malgranda „mic”; fermi „a închide” → malfermi „a deschide” |
| -ej- | loc pentru | lerni → lernejo „școală”; kafo → kafejo „cafenea” |
| -ist- | profesie, specialist | instrui → instruisto „profesor”; programo → programisto „programator” |
| -in- | feminin | amiko → amikino „prietenă”; instruisto → instruistino „profesoară” |
| -et- | mic, mai slab | domo → dometo „căsuță”; ridi „a râde” → rideti „a zâmbi” |
| -eg- | mare, mai puternic | granda → grandega „uriaș”; pluvo „ploaie” → pluvego „ploaie torențială” |
| -ul- | persoană cu acea însușire | juna → junulo „tânăr”; riĉa „bogat” → riĉulo „bogătaș” |
| -an- | membru, locuitor | kongreso → kongresano „congresist”; urbo → urbano „orășean” |
Româna are și ea sufixe asemănătoare: -et- face ce fac „-uț”, „-el” sau „-ică” (dometo „căsuță”), -eg- seamănă cu „-oi” (domego „casă uriașă”, cam ca „căsoi”), iar -an- cu „-ean” din „orășean”. Diferența: în esperanto fiecare afix are un sens fix (-et- înseamnă mereu „mai mic, mai slab”) și se poate pune la orice rădăcină potrivită.
Schimbi terminația, schimbi partea de vorbire
Aceeași rădăcină poate deveni substantiv, adjectiv, adverb sau verb doar schimbând terminația.
| Terminație | Cuvânt | Sens |
|---|---|---|
| -o (substantiv) | kanto | cântec |
| -i (verb) | kanti | a cânta |
| -a (adjectiv) | kanta | de cântec, cântător |
| -e (adverb) | kante | cântând, prin cântec |
O rădăcină, o familie întreagă
Învață rădăcina san- „sănătos” (aceeași ca în „sănătate”, din latinescul „sanus”) și înțelegi deja o familie de cuvinte. Dicționarul nostru de esperanto arată părțile și familia de cuvinte la fiecare intrare.
| Cuvânt | Sens |
|---|---|
| sana | sănătos |
| sano | sănătate |
| malsana | bolnav |
| malsano | boală |
| malsanulo | bolnav, pacient |
| malsanulejo | spital |
| saniĝi | a se însănătoși, a se vindeca |
Sufixul -iĝ- din saniĝi înseamnă „a deveni”: saniĝi e „a deveni sănătos, a se vindeca”. Pus la un verb cu complement direct, face din acel complement subiectul: Juma komencas la ludon „Juma începe jocul” → La ludo komenciĝas „Jocul începe”. În română diferența se vede adesea prin „se”: „a întâlni” → „a se întâlni” (renkontiĝi), „a numi” → „a se numi” (nomiĝi), „a întoarce” → „a se întoarce” (turniĝi). L-ai întâlnit deja în renkontiĝi, nomiĝi, komenciĝi și turniĝi.
Afixele pot sta singure
Fiindcă afixele sunt rădăcini cu drepturi depline, pot primi terminații și pot deveni cuvinte: malo „contrariul”, ejo „un loc”, eta „mititel”, ega „enorm”, ino „femelă, femeie”. Adverbul ege „extrem de” e foarte folosit: ege bona – „extrem de bun”.
Exerciții
Colțul culturii
Esperanto are literatură proprie, scrisă și tradusă încă din 1887. Scriitori ca Kálmán Kalocsay, Julio Baghy și poetul scoțian William Auld au scris poezie și romane originale, iar Auld a tradus Stăpânul inelelor (1995–1997). Nimeni n-a numărat toate cărțile în esperanto; o lucrare de sinteză estimează aproximativ 10.000 de titluri în jurul anului 2000. Descoperă literatura în esperanto.
Întrebări frecvente
Câte afixe are esperanto?
Are 10 prefixe oficiale și 31 de sufixe oficiale, plus șase sufixe pentru participii. Nu-ți trebuie toate deodată; cele opt din lecția aceasta acoperă o mare parte din vorbirea de zi cu zi.
Îmi pot inventa propriile cuvinte?
Da, în anumite limite. Dacă o combinație e clară și nu există deja un cuvânt obișnuit, oamenii o vor înțelege. Dacă există un cuvânt cunoscut, folosește-l: toată lumea înțelege malsanulejo „spital” (se întâlnește și hospitalo).
Malbona e chiar cuvântul obișnuit pentru „rău”?
Da. Malbona „rău” este cuvântul standard, la fel ca malgranda „mic”. Cei care învață găsesc uneori ciudate la început cuvintele cu mal-, dar toți vorbitorii le folosesc.
Surse
- Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regula 11, cuvintele compuse)
- PMEG: Vortfarado – principoj (principiile formării cuvintelor)
- PMEG: Prefiksoj (lista celor zece)
- PMEG: Sufiksoj (lista celor 31)
- PMEG: MAL
- Universala Vortaro (Fundamento, 1905)
- Wikipedia: William Auld
- Wikipedia: Translations of The Lord of the Rings
- EBSCO Research Starters: Esperanto
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.