Te iubesc în esperanto: Mi amas vin – sens, pronunție

„Te iubesc” în esperanto se spune Mi amas vin – pronunțat mi A-mas vin. Mi este „eu”, amas este „iubesc” la prezent, iar vin este „pe tine” cu terminația complementului direct -n. Aceeași formulă merge pentru un partener, un copil, un părinte sau un prieten, pentru o singură persoană sau pentru mai multe, deoarece vi înseamnă și „tu”, și „voi”.

O observație pentru vorbitorii de română: „te iubesc” se spune la noi și iubitului, și copiilor, și părinților, la fel ca Mi amas vin. Pentru ceva mai ușor, ca „îmi placi” sau „îmi ești simpatic/ă”, esperanto are Mi ŝatas vin. Iar „îmi lipsești” are aceeași construcție ca în esperanto: Vi mankas al mi – literal „tu lipsești mie”.

#Cum spui „te iubesc”

Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe; silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

Formarea cuvintelor face mare parte din muncă. De la rădăcina am- „iubire” vin amo „iubire (substantiv)”, ami „a iubi”, amato / amatino „iubit / iubită”, amiko „prieten”, enamiĝi „a se îndrăgosti” și amindumi „a curta, a flirta”. Sufixul -eg- întărește un cuvânt, iar -et- îl face mai mic sau mai blând. Vezi sufixele.

#Apelative și cuvinte de alint

Sufixul -in- marchează femininul, iar -et- adaugă afecțiune: kara „drag” → karulo „scumpul meu” → karuleto „puișor”. Româna procedează la fel cu diminutivele (-el, -ică, -uță: „pisicuță”, „mămică”), iar vorbitorii de esperanto inventează liber alte alinturi în același fel.

#Complimente

Observă terminațiile: adjectivul se acordă cu substantivul, așa că belajn okulojn are -j (plural) și -n (complement direct) la ambele cuvinte. Mai multe despre substantive și adjective.

#Întâlniri, cereri în căsătorie și urări

Verbele despre căsătorie arată cum tratează esperanto genul. Edziĝi înseamnă „a deveni soț”, edziniĝi „a deveni soție”, iar geedziĝi „a se căsători unul cu altul” – prefixul ge- înseamnă „de ambele sexe”. Dicționarul ReVo dă exemple cu kun și cu al după aceste verbe.

#Esperanto și iubirea: „Edzperanto”

Esperantiștii glumesc că limba lor este Edzperanto – o îmbinare din edzo „soț” și peranto „intermediar”. Jocul de cuvinte a apărut în 1923 într-o poezie de Raymond Schwartz, despre doi prieteni care caută soți. A prins pentru că multe cupluri s-au cunoscut într-adevăr prin esperanto: încă din anii 1930, esperantiștii adunau relatări despre zeci de căsătorii internaționale începute prin scrisori sau la congrese.

Unele dintre aceste cupluri și-au crescut copiii în esperanto. Cercetătorii estimează aproximativ 1.000 de familii cu circa 2.000 de copii vorbitori nativi (2004). În majoritatea acestor familii, totuși, părinții au aceeași limbă maternă; în multe altele esperanto este singura limbă pe care părinții o au în comun. Mai multe despre vorbitorii nativi de esperanto.

#Întrebări frecvente

#Cum se spune „te iubesc” în esperanto?

Mi amas vin (mi A-mas vin). Ca să spui „și eu te iubesc”, adaugă ankaŭ: Ankaŭ mi amas vin.

#Care este diferența dintre „Mi amas vin” și „Mi ŝatas vin”?

Ami este „a iubi”, iar ŝati este „a plăcea, a aprecia”. Folosește Mi ŝatas vin pentru un prieten sau pentru o atracție recentă, iar Mi amas vin pentru o afecțiune profundă.

#Cum se spune „dragostea mea” în esperanto?

Mia amo – „dragostea mea” – sau mia kara, „draga mea / dragul meu”. Pentru persoana iubită sunt frecvente karulo (bărbat) și karulino (femeie).

#Cum se spune „îmi lipsești” în esperanto?

Vi mankas al mi – literal „tu lipsești mie”, exact ca în română. Mi sopiras al vi – „tânjesc după tine” – este mai puternic.

#Se spune „Mi amas vin” la fel unui bărbat și unei femei?

Da. Pronumele și verbele din esperanto nu se schimbă după gen, așa că Mi amas vin este la fel, indiferent cine o spune și cui.

#Surse

• Wiktionary: mi amas vin
• Wiktionary: karulo, koramiko, enamiĝi, sopiri, edziĝi
• ReVo: edzo, edziĝi, edziniĝi, geedziĝi
• Vikipedio: Edzperanto
• Vikipedio: Internaciaj geedziĝoj esperantistaj
• Wikipedia: Native Esperanto speakers
• PMEG: Personaj pronomoj