Cursul Saluton
Lecția 7 de esperanto: întrebări cu ĉu și cuvinte în ki-
Un cuvânt face o întrebare cu „da” sau „nu”; șapte cuvinte care încep cu ki- întreabă tot restul.
Pe rând: dialogul replică cu replică, cuvintele noi cu sunet și imagini, câte un exercițiu pe ecran.
35 de cuvinte20 de exerciții~19 min
În lecția aceasta înveți să pui întrebări. Pune ĉu în fața unei afirmații și ea devine o întrebare cu răspuns „da” sau „nu” – fără să schimbi ordinea cuvintelor. Pentru tot restul există cuvinte interogative care încep toate cu ki-: kio „ce”, kiu „cine”, kie „unde”, kiam „când”, kial „de ce”, kiel „cum” și kiom „cât”. Vei învăța și să răspunzi cu jes, ne și ĉar „pentru că”.
Dialog

Iulie. Tomo a ajuns în orașul congresului și nu găsește clădirea. Vede o femeie care poartă o stea verde.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Tomo: Pardonu, ĉu vi parolas Esperanton? Mi vidas vian verdan stelon. | Scuzați-mă, vorbiți esperanto? Văd că purtați steaua verde. |
| Keiko: Jes, kompreneble! Ĉu vi venas al la kongreso? | Da, bineînțeles! Vii la congres? |
| Tomo: Jes. Sed kio estas la adreso de la kongresejo? | Da. Dar care e adresa sediului congresului? |
| Keiko: Ne gravas, mi ankaŭ iras tien. Kiel vi nomiĝas? | Nu contează, merg și eu acolo. Cum te cheamă? |
| Tomo: Mi nomiĝas Tomo. Kaj vi? | Mă numesc Tomo. Și pe tine? |
| Keiko: Mi estas Keiko, el Japanio. | Sunt Keiko, din Japonia. |
| Tomo: Kiam vi alvenis? | Când ai ajuns? |
| Keiko: Hieraŭ. La flugo estis tre longa! Kaj de kie vi venas? | Ieri. Zborul a fost foarte lung! Și tu de unde vii? |
| Tomo: El Pollando. Kiom longe vi lernas Esperanton? | Din Polonia. De cât timp înveți esperanto? |
| Keiko: De dek jaroj. Kaj vi? | De zece ani. Și tu? |
| Tomo: Nur de naŭ monatoj. | Doar de nouă luni. |
| Keiko: Vi parolas tre bone! Kial vi lernas ĝin? | Vorbești foarte bine! De ce îl înveți? |
| Tomo: Ĉar mi ŝatas lingvojn… kaj ĉar mia amikino Ana estas ĉi tie. | Pentru că îmi plac limbile… și pentru că prietena mea Ana e aici. |
| Ana: Tomo! Ĉu vere estas vi? | Tomo! Chiar tu ești? |
| Tomo: Ana! Finfine! | Ana! În sfârșit! |
| Keiko: Ho, do ŝi estas la fama Ana! Kiu volas kafon? | A, deci ea e faimoasa Ana! Cine vrea cafea? |
În traducerea românească Tomo îi spune unei necunoscute „dumneavoastră”, iar Keiko trece imediat la „tu” – între esperantiști tonul e de obicei prietenesc. În esperanto amândoi spun simplu vi.
Kiom longe vi lernas…? folosește prezentul, pentru că învățatul continuă – exact ca în română: „De cât timp înveți?”. Iar de + o perioadă de timp înseamnă același lucru ca românescul „de”: Mi lernas Esperanton de naŭ monatoj – „Învăț esperanto de nouă luni”.
Cuvinte noi
| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| ĉu | (cuvânt pentru întrebări cu „da” sau „nu”); dacă | |
| kio | ce | kion când e complement |
| kiu | cine; care | kiun „pe cine; pe care” |
| kie | unde | de kie „de unde” |
| kiam | când | |
| kial | de ce | |
| kiel | cum | Kiel vi nomiĝas? |
| kiom | cât, câți | kiom longe „cât timp” |
| ĉar | pentru că, fiindcă | |
| pardonu | scuzați-mă, pardon | de la pardoni „a ierta” |
| paroli | a vorbi | lecția 6; paroli Esperanton „a vorbi esperanto” |
| lerni | a învăța | |
| nomiĝi | a se numi | Mi nomiĝas Tomo. |
| alveni | a sosi, a ajunge | al „la” + veni „a veni” |
| stelo | stea | la verda stelo „steaua verde” |
| adreso | adresă | |
| kongreso | congres | kongresejo „sediul congresului” |
| flugo | zbor | |
| jaro | an | |
| monato | lună (a anului) | luna de pe cer e luno |
| lingvo | limbă (vorbită) | limba din gură e lango |
| amikino | prietenă | amiko + -in- |
| fama | faimos, celebru | |
| nur | doar, numai | |
| tien | acolo (încotro) | lecția 9 |
-iĝ- înseamnă „a deveni”: nomiĝi este „a se numi”, literal „a deveni numit”.
- nom·iĝ·ia se numiîn această lecție
- edz·iĝ·ia se căsători
- ruĝ·iĝ·ia roși
Gramatică
Întrebări cu „da” sau „nu”: ĉu
Ca să pui o întrebare cu răspuns „da” sau „nu”, pune ĉu la începutul propoziției. Nimic altceva nu se schimbă. În română o astfel de întrebare arată ca afirmația și doar intonația urcă („Vorbești esperanto?”); în esperanto, mai ales în scris, ĉu e cel care o face întrebare. Toate regulile sunt pe pagina despre întrebări și negație.
| Afirmație | Întrebare |
|---|---|
| Vi parolas Esperanton. – Vorbești esperanto. | Ĉu vi parolas Esperanton? – Vorbești esperanto? |
| Ana estas ĉi tie. – Ana e aici. | Ĉu Ana estas ĉi tie? – Ana e aici? |
| Vi alvenis hieraŭ. – Ai ajuns ieri. | Ĉu vi alvenis hieraŭ? – Ai ajuns ieri? |
Răspunde cu jes sau ne, cel mai bine cu o propoziție scurtă: Jes, mi parolas. / Ne, mi ne parolas. Ca să ceri o confirmare, adaugă la sfârșit ĉu ne?: Vi venos, ĉu ne? – „Vii, nu-i așa?”
Șapte cuvinte interogative
Toate aceste cuvinte încep cu ki-. Ele fac parte dintr-o familie mai mare, de 45 de cuvinte, corelativele, pe care le vei vedea în tabel complet în lecția 11.
| Cuvânt | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| kio | ce (lucru) | Kio okazis? – Ce s-a întâmplat? |
| kiu | cine; care | Kiu volas kafon? – Cine vrea cafea? |
| kie | unde | Kie estas la kongresejo? – Unde e sediul congresului? |
| kiam | când | Kiam vi alvenis? – Când ai ajuns? |
| kial | de ce | Kial vi lernas Esperanton? – De ce înveți esperanto? |
| kiel | cum | Kiel vi fartas? – Ce mai faci? |
| kiom | cât, câți | Kiom kostas la kafo? – Cât costă cafeaua? |
Ca să întrebi „câți, câte” împreună cu un substantiv, adaugă da: Kiom da lingvoj vi parolas? – „Câte limbi vorbești?”. Kiom nu se acordă ca românescul „câte”, iar substantivul de după da nu primește niciodată -n.
Cuvinte interogative cu -n
Când cuvântul interogativ este complement direct, primește -n, exact ca un substantiv: kio → kion, kiu → kiun. Aici româna te ajută: unde spui „pe cine”, esperanto are kiun.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Kion vi trinkas? | Ce bei? |
| Kiun vi vidas? | Pe cine vezi? |
| Kiu vidas vin? | Cine te vede? |
Răspunsul la kial: ĉar
Kial? cere un motiv, iar ĉar îl dă: Kial vi lernas Esperanton? – Ĉar mi ŝatas lingvojn. – „De ce înveți esperanto? – Pentru că îmi plac limbile.”
Exerciții
Colțul culturii
Nimeni nu știe exact câți oameni vorbesc esperanto. Estimările serioase merg de la aproximativ 60.000 (Svend Vendelbo Nielsen, 2017) până la circa 2 milioane (sondajele lui Sidney Culbert), iar până în martie 2020 aproximativ 2,8 milioane de oameni începuseră cursurile de esperanto de pe Duolingo. Și trucul lui Tomo are o istorie: steaua verde a devenit un semn de recunoaștere între vorbitorii de esperanto la începutul anilor 1890. Vezi câți oameni vorbesc esperanto.
Întrebări frecvente
Pot pune o întrebare fără ĉu?
În vorbire, doar intonația care urcă poate face o întrebare, ca în română și ca în replica Anei Vi kuiras? din lecția 4. În scris, ĉu face întrebarea clară și este forma standard.
Care e diferența dintre kio și kiu?
Kio întreabă despre un lucru în general: Kio estas tio? – „Ce e asta?”. Kiu întreabă despre o persoană sau despre unul dintre mai multe lucruri: Kiu libro? – „Care carte?”. Așadar kiu acoperă și „cine”, și „care”.
Cum răspund la o întrebare negativă?
Cu o propoziție întreagă. La Ĉu vi ne volas kafon? – „Nu vrei cafea?” – vorbitorii înțeleg jes și ne în moduri diferite, așa că spune Jes, mi volas sau Ne, mi ne volas. Româna are pentru asta „ba da”. Esperanto nu are un cuvânt special, dar gramatica PMEG arată că poți răspunde pozitiv la o întrebare negativă cu Jes ja!; o propoziție întreagă rămâne totuși cea mai sigură.
Surse
- Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză
- PMEG: Ĉu-demandoj (întrebări cu „da” sau „nu”)
- PMEG: Respondvortoj (cuvinte de răspuns, întrebări negative)
- PMEG: Tabelvortoj – bazaj reguloj (cuvintele în ki-)
- Libera Folio: „Nova takso: 60.000 parolas Esperanton” (2017)
- Libera Folio: „Kie estas la Duolinganoj?” (2020)
- Wikipedia: Esperanto symbols (steaua verde)
- Vikipedio: Verda stelo
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.