Esperantopedia

Contul tăuPrieteniMesajeSetăriPanou de administrare

Gramatică

Participii esperanto: -ant-, -int-, -ont-, -at-, -it-, -ot-

Două seturi de câte trei: n marchează diateza activă, iar a, i, o arată acțiuni în desfășurare, încheiate și viitoare.

Actualizat: 5 min de citit

Esperanto are șase sufixe de participiu: trei active (-ant-, -int-, -ont-) și trei pasive (-at-, -it-, -ot-). Vocala arată faza acțiunii – a în desfășurare, i încheiată, o care nu a început încă – exact ca terminațiile verbale -as, -is, -os. Litera n marchează diateza activă. Toate șase se află în regula 6 din cele 16 reguli ale Fundamento de Esperanto (1905).

Un participiu prezintă o acțiune ca pe o calitate a unei persoane sau a unui lucru (PMEG). Cu terminațiile -a, -e și -o devine adjectiv, adverb sau substantiv. Cele șase terminații de participiu se numără separat de cele 31 de sufixe obișnuite.

Cele șase participii dintr-o privire

În desfășurare (a)Încheiată (i)Viitoare (o)
Activ – face-ant-: leganta „care citește”-int-: leginta „care a citit”-ont-: legonta „care va citi”
Pasiv – este făcut-at-: legata „care este citit”-it-: legita „citit, încheiat”-ot-: legota „care va fi citit”
iîncheiataîn desfășurareope cale să înceapă

Pentru vorbitorii de română

Româna are participiul („citit”, „mâncat”, „făcut”) și gerunziul („citind”, „mâncând”). Participiul românesc seamănă cu participiile pasive esperanto -it- și -at-: „cartea citită” ≈ la legita libro. Gerunziul seamănă cu forma adverbială activă: „Citind, învăț.” ≈ Legante, mi lernas. Deosebirea importantă: esperanto are șase forme sistematice, care arată mereu faza acțiunii, pe când româna nu deosebește prin forma participiului o acțiune încheiată („citit”) de una în desfășurare („în curs de citire”).

Cu -a, -e și -o

Sufix-a (adjectiv)-e (adverb)-o (persoană)
-ant-leganta „care citește”legante „citind”leganto „cititor”
-int-leginta „care a citit”leginte „după ce a citit”leginto „cel care a citit”
-ont-legonta „care va citi”legonte „fiind pe punctul de a citi”legonto „cel care va citi”
-at-legata „care este citit”legate „în timp ce este citit”legato „cel care este citit”
-it-legita „(deja) citit”legite „după ce a fost citit”legito „cel care a fost citit”
-ot-legota „care va fi citit”legote „urmând să fie citit”legoto „cel care va fi citit”

Formele în -a descriu un substantiv și se acordă cu el ca orice adjectiv: la dormanta infano – „copilul care doarme”; la skribitaj leteroj – „scrisorile scrise”.

Formele în -e descriu ce face subiectul propoziției în același timp, înainte sau după acțiunea principală. Vezi și adverbe.

  • Legante, mi lernas. – „Citind, învăț.”
  • Fininte la laboron, li foriris. – „După ce a terminat lucrul, a plecat.”

Formele în -o denumesc o persoană: lernanto „elev” (cel care învață), parolanto „vorbitor”, mortinto „defunctul”, kaptito „prizonier” (cel care a fost capturat). Numele limbii este unul dintre ele: esper·ant·o „cel care speră”. Zamenhof și-a publicat prima carte în 1887 sub pseudonimul Doktoro Esperanto (vezi Zamenhof).

Faza, nu ora de pe ceas

Participiile arată unde se află acțiunea față de verbul principal, nu față de prezent (PMEG). Compară:

  • La letero estis skribata en la paŭzo. – „Scrisoarea se scria în pauză.” (încă în desfășurare)
  • La letero estis skribita en la paŭzo. – „Scrisoarea a fost scrisă în pauză.” (încheiată atunci)

Timpuri compuse: esti + participiu

O formă a lui esti „a fi” plus un participiu dă timpuri mai precise. Schimbă estas în estis, estos, estus sau estu pentru a muta întreaga formă în timp. Vezi verbe pentru timpurile simple.

EsperantoSens
Mi estas manĝinta.„Am mâncat (am terminat de mâncat).”
Mi estis manĝinta, kiam li venis.„Mâncasem când a venit el.”
Mi estos manĝinta.„Voi fi mâncat.”
Mi estis manĝanta.„Mâncam.”
Mi estas manĝonta.„Sunt pe punctul de a mânca.”
Mi estus manĝinta.„Aș fi mâncat.”
La pomo estas manĝata.„Mărul este mâncat (acum).”
La pomo estas manĝita.„Mărul a fost mâncat.”
La pomo estos manĝita.„Mărul va fi fost mâncat.”
La pomo estas manĝota.„Mărul urmează să fie mâncat.”

Pasivul este esti plus un participiu pasiv. Autorul acțiunii urmează după de: La letero estis skribita de Petro – „Scrisoarea a fost scrisă de Petru”. Când de ar putea fi înțeles greșit, fare de este mai clar.

PMEG numește terminațiile simple -as, -is, -os, -us, -u în general preferabile: Mi manĝis „Am mâncat” merge de obicei la fel de bine ca Mi estis manĝinta. Zamenhof nu a folosit niciodată forme contopite precum manĝintas în loc de estas manĝinta. PMEG le găsește logice, dar greu de înțeles; doar câteva, ca sciintus „ar fi știut”, au parte de oarecare folosire.

Disputa ata/ita

În anii 1950 și la începutul anilor 1960, scriitorii esperantiști au polemizat pe tema participiilor pasive. Un grup, numit atistoj, citea vocalele mai ales ca marcatori de timp. Pentru o casă construită demult scriau La domo estis konstruata – „Casa a fost construită”.

Celălalt grup, itistoj, le citea ca aspect: -it- pentru o acțiune încheiată, deci La domo estis konstruita. La 25 noiembrie 1967, Academia de Esperanto a hotărât, cu 26 de voturi din 31, că participiile exprimă aspectul. A adăugat că doar această citire corespunde uzului lui Zamenhof.

În 1989 Academia a confirmat hotărârea. A numit lectura ca aspect drept cea mai veche, mai literară și mai fundamentală. Gramaticile de referință moderne, precum PMEG, descriu participiile în acești termeni: în desfășurare, încheiat, care nu a început încă.

Exemple în propoziții

  • La dormanta bebo ne aŭdis la bruon. – „Bebelușul care dormea n-a auzit zgomotul.”
  • Ŝi rigardis la falantan neĝon. – „Ea privea zăpada care cădea.”
  • Mi trovis la perditan ŝlosilon sub la lito. – „Am găsit cheia pierdută sub pat.”
  • Ni renkontiĝos la venontan semajnon. – „Ne vom întâlni săptămâna viitoare.”
  • Promenante en la parko, mi renkontis malnovan amikon. – „Plimbându-mă prin parc, am întâlnit un vechi prieten.”
  • Manĝinte, ni iris promeni. – „După ce am mâncat, am ieșit la plimbare.”
  • La parolanto dankis la aŭskultantojn. – „Vorbitorul le-a mulțumit ascultătorilor.”
  • La domo estis konstruita antaŭ cent jaroj. – „Casa a fost construită acum o sută de ani.”
  • La ponto estas ankoraŭ konstruata. – „Podul este încă în construcție.”

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre -ata și -ita?

-Ata descrie o acțiune în desfășurare, -ita una încheiată. La pordo estas fermata înseamnă „ușa se închide”; la pordo estas fermita înseamnă „ușa este închisă”.

Cum se formează pasivul în esperanto?

Folosește esti cu un participiu pasiv: La libro estas legata – „Cartea este citită (acum)”. Autorul acțiunii urmează după de (sau fare de).

Ce înseamnă „Esperanto” ca cuvânt?

Este forma de substantiv a participiului prezent activ al lui esperi „a spera”: esper·ant·o, „cel care speră”. Provine din pseudonimul lui Zamenhof Doktoro Esperanto (1887).

Am nevoie de timpuri compuse ca estas manĝinta?

Rareori. Formele simple -as, -is, -os acoperă majoritatea nevoilor; timpurile compuse ajută când contează faza exactă a unei acțiuni.

Ce înseamnă un participiu cu -e?

Descrie o acțiune a subiectului care însoțește verbul principal: Fininte, li foriris – „După ce a terminat, a plecat”.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.