Lecția 4 de esperanto: verbele la prezent și pasiunile

În lecția aceasta înveți cum funcționează verbele în esperanto. Prezentul se termină în -as pentru orice persoană, iar forma din dicționar – infinitivul – se termină în -i. Cu cinci verbe utile – ŝati „a-i plăcea”, voli „a vrea”, povi „a putea”, devi „a trebui” și preferi „a prefera” – poți vorbi despre munca ta, despre studii și despre ce-ți place să faci.

#Dialog

Ana și Tomo își scriu mesaje într-o după-amiază din timpul săptămânii.

Două cuvinte mici apar aici înaintea lecțiilor lor. Ĉu transformă o propoziție într-o întrebare cu răspuns „da” sau „nu” (lecția 7). Kion este kio „ce” cu terminația complementului direct, -n (lecția 5).

#Cuvinte noi

Verbe

Potrivește fiecare cuvânt esperanto cu sensul lui.

• • kuiri
    Răspuns

    a găti
  • kanti
    Răspuns

    a cânta
  • labori
    Răspuns

    a lucra
  • aŭskulti
    Răspuns

    a asculta
  • studi
    Răspuns

    a studia
  • voli
    Răspuns

    a vrea

  Sensuri: a găti · a studia · a asculta · a cânta · a vrea · a lucra

-ist-profesie, adept

-ist- arată o profesie sau o ocupație: programisto este cineva care programează ca meserie, un programator.

• program·ist·oprogramatorîn această lecție
• instru·ist·oprofesor
• kuir·ist·obucătar

#Gramatică

#Prezentul: -as pentru toată lumea

Orice verb la prezent se termină în -as, indiferent de persoană. Nu există verbe neregulate – nici măcar esti „a fi”. Tot sistemul e pe pagina despre verbe.

În română verbul are câte o formă pentru fiecare persoană (lucrez, lucrezi, lucrează, lucrăm, lucrați), patru conjugări și verbe neregulate ca „a fi”, „a avea”, „a vrea”. În esperanto ai o singură terminație de învățat. Ca și în română, Mi laboras înseamnă și „lucrez (de obicei)”, și „lucrez (chiar acum)”: nu e nevoie de o formă continuă separată.

#Infinitivul: -i

Infinitivul se termină în -i: labori „a lucra”, kuiri „a găti”, esti „a fi”. În dicționare verbele apar în forma aceasta, fără nimic în față (româna pune „a”). Ca să obții prezentul, schimbi -i cu -as: kanti → kantas.

#Verb + infinitiv

După ŝati, voli, povi, devi și preferi, al doilea verb rămâne la infinitiv. Aici româna merge pe alt drum: spune „vreau să cânt”, „trebuie să lucrez”, cu „să” și cu persoana în al doilea verb. În construcția aceasta esperanto nu are nimic asemănător cu „să”: pune doar infinitivul, Mi volas kanti, niciodată Mi volas kantas.

Ca să spui „nu”, pui ne înaintea verbului pe care îl negi: Mi ne povas kuiri.

-i sau -as?

Alege terminația potrivită.

1. Îmi place să cânt.

   Mi 1ŝat 2kant.

   Terminația pentru ŝat-

   1ŝat--i-as

   Terminația pentru kant-

   2kant--i-as
   Răspuns

   Mi ŝatas kanti.

2. Ana vrea să fie biologă.

   Ana 1vol 2est biologo.

   Terminația pentru vol-

   1vol--i-as

   Terminația pentru est-

   2est--i-as
   Răspuns

   Ana volas esti biologo.

3. Nu pot să gătesc.

   Mi ne 1pov 2kuir.

   Terminația pentru pov-

   1pov--i-as

   Terminația pentru kuir-

   2kuir--i-as
   Răspuns

   Mi ne povas kuiri.

4. Trebuie să lucrăm.

   Ni 1dev 2labor.

   Terminația pentru dev-

   1dev--i-as

   Terminația pentru labor-

   2labor--i-as
   Răspuns

   Ni devas labori.

5. Seara Tomo preferă să gătească.

   Vespere Tomo 1prefer 2kuir.

   Terminația pentru prefer-

   1prefer--i-as

   Terminația pentru kuir-

   2kuir--i-as
   Răspuns

   Vespere Tomo preferas kuiri.

#Ŝati nu se construiește ca „a plăcea”

În „Îmi place cafeaua”, cel care simte plăcerea apare ca „îmi”, iar subiectul gramatical e „cafeaua”. Cu ŝati e invers: cel care simte e subiectul, iar lucrul plăcut e complementul – Mi ŝatas kafon, literal „eu apreciez cafeaua” (despre -n din kafon afli în lecția 5). Esperanto are și un verb construit ca „a plăcea”, plaĉi: La kafo plaĉas al mi – „Cafeaua îmi place”. Ambele sunt corecte; ŝati e mai des folosit.

#Adverbe de timp și de loc cu -e

Terminația -e face dintr-un cuvânt un adverb – un cuvânt care spune cum, când sau unde. Din vespero „seară” obții vespere „seara”; din hejmo „casă, cămin”, hejme „acasă”. Româna face ceva asemănător cu articolul („seară” → „seara”), esperanto cu -e. Pagina despre adverbe are multe alte exemple.

De la substantiv la adverb

Scrie răspunsul. Pentru ĉ, ĝ, ŝ, ŭ poți scrie cx, gx, sx, ux.

1. vespero „seară” → „seara”

   Răspuns

   vespere

2. mateno „dimineață” → „dimineața”

   Răspuns

   matene

3. hejmo „casă, cămin” → „acasă”

   Răspuns

   hejme

4. tago „zi” → „ziua”

   Răspuns

   tage

#Exerciții

Exerciții pentru lecția 4

1. Care terminație arată prezentul?

   -is-as-i
   Răspuns

   -as

2. Tradu: „Lucrez.”

   Răspuns

   Mi laboras

3. Completează cu verbul kanti: Ŝi ___ en koruso.

   Răspuns

   kantas

4. Tradu: „Vreau să cânt.”

   Răspuns

   Mi volas kanti

5. Ce înseamnă Mi devas studi?

   „Trebuie să învăț.”„Am învățat.”„Vreau să învăț.”
   Răspuns

   „Trebuie să învăț.”

6. Care cuvânt este infinitivul (forma din dicționar)?

   kuiraskuirikuiro
   Răspuns

   kuiri

7. Tradu: „Ne place să gătim.”

   Răspuns

   Ni ŝatas kuiri

8. Completează: Ili ne ___ kanti. („Ei nu pot să cânte.”)

   Răspuns

   povas

9. Tradu: „Tomo lucrează acasă.”

   Răspuns

   Tomo laboras hejme / Tomo hejme laboras / laboras Tomo hejme / laboras hejme Tomo / hejme Tomo laboras / hejme laboras Tomo

VerificăÎncearcă din nou

Ghicește ce înseamnă

Alege răspunsul corect.

1. Ce înseamnă bonega?

   răubunexcelent
   Răspuns

   excelent

2. Ce înseamnă ŝategi?

   nu agreaaprecia foarte multagrea
   Răspuns

   aprecia foarte mult

3. Ce înseamnă grandega?

   uriașmicmare
   Răspuns

   uriaș

#Colțul culturii

Esperanto are propria scenă muzicală. Casa de discuri Vinilkosmo, fondată în 1990 de Floréal Martorell lângă Toulouse, în Franța, scoate rock, folk, pop, metal și hip-hop în esperanto. Printre numele cunoscute sunt formația suedeză de rock Persone (înființată în 1986), grupul frizon de folk Kajto și cântărețul francez JoMo. Găsești mai multe formații, filme și posturi de radio pe pagina despre muzică și film.

#Întrebări frecvente

#Are esperanto o formă specială pentru o acțiune în desfășurare?

Nu. Mi laboras înseamnă și „lucrez”, și „lucrez chiar acum”, exact ca în română. Contextul arată ce vrei să spui.

#Există verbe neregulate în esperanto?

Nu. Toate verbele au aceleași terminații, inclusiv esti „a fi”: estas, estis, estos. Trecutul și viitorul le înveți în lecția 6.

#Care e diferența dintre ŝati și ami?

Ŝati înseamnă „a-i plăcea, a aprecia”: Mi ŝatas kafon – „Îmi place cafeaua”. Ami înseamnă „a iubi”: Mi amas vin – „Te iubesc”.

#Surse

• Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regula 6, verbele)
• PMEG: Verboj (verbele)
• PMEG: I-verboj (infinitivul)
• PMEG: AS (prezentul)
• PMEG: Bazaj reguloj por E-vortoj (adverbe ca hejme, matene, tage)
• Wikipedia: Vinilkosmo
• Vikipedio: Persone și JoMo; Wikipedia: Kajto