Lecția 3 de esperanto: adjective, culori și negația

Q: Adjectivul stă înainte sau după substantiv?

Oricum. Bela tago și tago bela înseamnă același lucru, dar înainte e mai obișnuit. Terminațiile arată care cuvânt e care, așa că ordinea e liberă.

Q: Cum spui „bătrân” despre oameni?

Malnova e pentru lucruri: malnova urbo „un oraș vechi”. Pentru oameni și animale folosește maljuna „bătrân” – contrariul lui juna „tânăr”. Româna face exact aceeași deosebire între „vechi” și „bătrân”. Malnova amiko e „un prieten vechi”, adică un prieten de mulți ani.

În lecția aceasta înveți să descrii lucruri. Adjectivele din esperanto se termină în -a și primesc -j când substantivul lor e la plural: bela tago „o zi frumoasă”, belaj tagoj „zile frumoase”. Vei învăța și douăsprezece culori, câteva cuvinte despre vreme, tre „foarte” și ne „nu” – și vei arunca o primă privire la mal-, prefixul care transformă un cuvânt în contrariul lui.

Dialog

E octombrie. La Cracovia a început toamna; la São Paulo e primăvară.

Esperanto	Română
Ana: Saluton, Tomo! Kia estas la vetero en Krakovo?	Salut, Tomo! Cum e vremea în Cracovia?
Tomo: Ne bona. La ĉielo estas griza, kaj la vento estas forta.	Nu e bună. Cerul e gri, iar vântul e puternic.
Ana: Ho ne! Ĉi tie la ĉielo estas tute blua.	O, nu! Aici cerul e complet albastru.
Tomo: Vere?	Serios?
Ana: Jes! En Brazilo nun estas printempo. La tagoj estas longaj kaj varmaj.	Da! În Brazilia acum e primăvară. Zilele sunt lungi și calde.
Tomo: Kaj ĉi tie estas aŭtuno. La tagoj estas mallongaj kaj malvarmaj.	Iar aici e toamnă. Zilele sunt scurte și reci.
Ana: Ho, kompatinda Tomo!	Of, bietul Tomo!
Tomo: Sed la aŭtuno ankaŭ estas bela. La folioj estas flavaj, oranĝaj kaj ruĝaj.	Dar și toamna e frumoasă. Frunzele sunt galbene, portocalii și roșii.
Ana: Kiel bele! En San-Paŭlo la folioj ĉiam estas verdaj.	Ce frumos! În São Paulo frunzele sunt mereu verzi.
Tomo: Verdaj folioj kaj blua ĉielo… Mi tre envias vin!	Frunze verzi și cer albastru… Tare te mai invidiez!
Ana: Ha ha! Sed San-Paŭlo ne estas trankvila urbo. Ĝi estas tre granda kaj tre brua.	Ha, ha! Dar São Paulo nu e un oraș liniștit. E foarte mare și foarte zgomotos.
Tomo: Krakovo ne estas tiel granda, sed ĝi estas malnova kaj tre bela.	Cracovia nu e atât de mare, dar e veche și foarte frumoasă.
Ana: Malnovaj urboj estas tre belaj!	Orașele vechi sunt foarte frumoase!

Kia…? înseamnă „ce fel de…?” sau „cum e…?”. Atenție: în română întrebi cu „cum” („Cum e vremea?”), dar în esperanto spui kia, nu kiel, pentru că răspunsul e un adjectiv (bona, griza): Kia estas la vetero? Îl vei reîntâlni în tabelul cuvintelor interogative din lecția 11.

Cuvinte noi

Esperanto	Română	Note
bela	frumos, frumoasă	adjectiv
bona	bun	bone „bine”
granda	mare
longa	lung	mallonga „scurt”
varma	cald	malvarma „rece”
nova	nou	malnova „vechi” (pentru lucruri)
forta	puternic, tare	ca „forță”
trankvila	liniștit, calm
brua	zgomotos	de la bruo „zgomot”
kompatinda	sărman, biet	kompatinda Tomo! „bietul Tomo!”
envii	a invidia	Mi envias vin. „Te invidiez.” (vin: lecția 5)
vetero	vreme (meteo)	substantiv
ĉielo	cer
vento	vânt
folio	frunză; foaie de hârtie	ca „foaie”
urbo	oraș	ca „urban”
printempo	primăvară
aŭtuno	toamnă	ca „autumnal”
tre	foarte
tute	complet, cu totul
ne	nu
tiel	așa, atât de	ne tiel granda „nu atât de mare”
ĉiam	mereu, întotdeauna
nun	acum
en	în	en Brazilo „în Brazilia” (lecția 9)
feliĉa	fericit
vere	cu adevărat, chiar

Partea de cuvânt a lecției

-ind-demn de

-ind- înseamnă „vrednic de …”: kompatinda este „vrednic de milă”, adică sărman.

kompat·ind·asărmanîn această lecție
vid·ind·ademn de văzut
leg·ind·ademn de citit

Gramatică

Adjectivele se termină în -a

Orice adjectiv din esperanto se termină în -a: bela, granda, varma. Poate sta înainte sau după substantiv – bela tago și tago bela înseamnă amândouă „o zi frumoasă” –, dar înainte e mai obișnuit. În română adjectivul stă de regulă după substantiv („o zi frumoasă”), așa că tago bela îți va suna firesc, însă forma cea mai obișnuită este bela tago. Detaliile sunt pe pagina despre substantive și adjective.

Acordul: substantiv la plural, adjectiv la plural

Când substantivul e la plural, adjectivul lui primește și el -j. Regula merge și după estas: în La tagoj estas longaj, adjectivul descrie la tagoj, așa că primește -j.

Singular	Plural
bela tago – o zi frumoasă	belaj tagoj – zile frumoase
la granda urbo – orașul mare	la grandaj urboj – orașele mari
La folio estas flava. – Frunza e galbenă.	La folioj estas flavaj. – Frunzele sunt galbene.
mia malnova foto – poza mea veche	miaj malnovaj fotoj – pozele mele vechi

Contează și pronumele: Ni estas feliĉaj – „Suntem fericiți” –, pentru că ni e la plural. Cu vi, gândește-te la câți oameni te referi: Vi estas feliĉa (o persoană), Vi estas feliĉaj (mai multe). Spre deosebire de română, adjectivul nu se acordă în gen: ruĝa înseamnă și „roșu”, și „roșie”; se schimbă doar la plural (ruĝaj).

Culorile

Culorile sunt adjective obișnuite, deci se acordă și ele: ruĝa folio, ruĝaj folioj. Pagina despre culori are mai multe nuanțe.

Esperanto	Română	Esperanto	Română
ruĝa	roșu	bruna	maro
oranĝa	portocaliu	griza	gri
flava	galben	nigra	negru
verda	verde	blanka	alb
blua	albastru	roza	roz
viola	mov, violet	ora	auriu

Tre „foarte” și ne „nu”

Tre stă înaintea unui adjectiv sau a unui adverb: tre bela „foarte frumos”, tre bone „foarte bine”. Atenție: tre nu are legătură cu „trei” (acela e tri). Ne stă chiar înaintea cuvântului pe care îl neagă, de obicei verbul, exact ca „nu” în română: La ĉielo ne estas blua – „Cerul nu e albastru”. Tot ca „nu”, ne e și răspunsul negativ: Ne, la vetero ne estas bona. Vezi întrebări și negație.

O primă privire la mal-

Prefixul mal- dă contrariul exact. O rădăcină plus mal- te scutește să înveți un al doilea cuvânt. Nu-l confunda cu „mal-” din „malformație” sau „malnutriție”, unde înseamnă „rău”: în esperanto mal- dă contrariul, așa că malgranda e pur și simplu „mic”. Mai multe trucuri de formare a cuvintelor vei învăța în lecția 10.

Cuvânt	Contrariul cu mal-
varma – cald	malvarma – rece
longa – lung	mallonga – scurt
nova – nou	malnova – vechi
bona – bun	malbona – rău
granda – mare	malgranda – mic

Exerciții

Colțul culturii

Verdele este culoarea limbii esperanto. Steagul esperanto – verde, cu un pătrat alb în care stă o stea verde cu cinci colțuri – a fost adoptat la primul Congres Mondial de Esperanto, la Boulogne-sur-Mer, în Franța, în 1905. Verdele simbolizează în mod tradițional speranța, iar cele cinci colțuri, cele cinci continente. Vorbitorii pasionați sunt numiți chiar verduloj – „verzii”; citește mai mult despre steag și simboluri.

Întrebări frecvente

Adjectivul stă înainte sau după substantiv?

Oricum. Bela tago și tago bela înseamnă același lucru, dar înainte e mai obișnuit. Terminațiile arată care cuvânt e care, așa că ordinea e liberă.

Adjectivele se acordă mereu cu substantivele?

Da, dar numai în număr și în caz, nu și în gen. Un adjectiv primește -j lângă un substantiv la plural și, cum vei vedea în lecția 5, -n când substantivul primește -n. Posesivele ca mia urmează aceeași regulă.

Cum spui „bătrân” despre oameni?

Malnova e pentru lucruri: malnova urbo „un oraș vechi”. Pentru oameni și animale folosește maljuna „bătrân” – contrariul lui juna „tânăr”. Româna face exact aceeași deosebire între „vechi” și „bătrân”. Malnova amiko e „un prieten vechi”, adică un prieten de mulți ani.

#Dialog

#Cuvinte noi

#Gramatică

#Adjectivele se termină în -a

#Acordul: substantiv la plural, adjectiv la plural

#Culorile

#Tre „foarte” și ne „nu”

#O primă privire la mal-

#Exerciții

#Colțul culturii

#Întrebări frecvente

#Adjectivul stă înainte sau după substantiv?

#Adjectivele se acordă mereu cu substantivele?

#Cum spui „bătrân” despre oameni?

#Surse