Cursul Saluton
Lecția 2 de esperanto: familia, substantivele și pluralul
O terminație pentru substantive, una pentru plural, un singur articol – și îți poți prezenta toată familia.
Pe rând: dialogul replică cu replică, cuvintele noi cu sunet și imagini, câte un exercițiu pe ecran.
29 de cuvinte19 exerciții~17 min
În lecția aceasta înveți cum funcționează substantivele în esperanto. Orice substantiv se termină în -o, pluralul adaugă -j, iar un singur articol, la, ține locul lui „-ul, -a, -le” pentru toate substantivele. Îți vei descrie și familia cu mia „meu, mea”, vei arăta lucruri cu jen „iată” și vei adăuga oameni cu kaj „și” și ankaŭ „și, de asemenea”.
Dialog

O săptămână mai târziu, Ana și Tomo vorbesc prin apel video. Ana îi arată o fotografie cu familia ei.
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Ana: Saluton, Tomo! Jen foto de mia familio. | Salut, Tomo! Uite o poză cu familia mea. |
| Tomo: Saluton! Ho, granda familio! | Salut! O, ce familie mare! |
| Ana: Jes! Jen miaj gepatroj, Paulo kaj Rita. | Da! Uite-i pe părinții mei, Paulo și Rita. |
| Tomo: Kaj la knabo? | Și băiatul? |
| Ana: La knabo estas mia frato, Pedro. Li estas studento, kiel mi. | Băiatul e fratele meu, Pedro. E student, ca mine. |
| Tomo: Kaj la du knabinoj? | Și cele două fete? |
| Ana: Ili estas miaj fratinoj, Bia kaj Lara. Ili estas ĝemeloj. | Sunt surorile mele, Bia și Lara. Sunt gemene. |
| Tomo: Kaj la kato? | Și pisica? |
| Ana: La kato estas Kafo. Ĝi estas la ĉefo de la familio! | Pisica e Kafo („Cafea”). E șefa familiei! |
| Tomo: Ha ha! Jen ankaŭ mia familio: miaj gepatroj, mia fratino Marta kaj mi. | Ha, ha! Uite și familia mea: părinții mei, sora mea Marta și eu. |
| Ana: Kaj la sinjorino? | Și doamna? |
| Tomo: Ŝi estas mia avino, Zofia. Ŝi estas la ĉefo de nia familio! | E bunica mea, Zofia. Ea e șefa familiei noastre! |
| Ana: Ha ha! Kafo kaj Zofia – du ĉefoj! | Ha, ha! Kafo și Zofia – două șefe! |
Cuvinte noi
| Esperanto | Română | Note |
|---|---|---|
| familio | familie | substantiv |
| foto | fotografie, poză | substantiv |
| patro | tată | patrino „mamă” |
| gepatroj | părinți | ge- = ambele sexe |
| frato | frate | fratino „soră” |
| avo | bunic | avino „bunică”, geavoj „bunici” |
| knabo | băiat | knabino „fată” |
| studento | student, studentă | pentru oricine |
| ĝemeloj | gemeni | singular ĝemelo |
| kato | pisică | |
| ĉefo | șef, conducător | |
| sinjorino | doamnă | sinjoro „domn” |
| la | articolul hotărât („-ul”, „-a”) | singurul articol |
| jen | iată, uite | ca să arăți ceva |
| de | de, al, a | foto de mia familio |
| mia | meu, mea | miaj înaintea unui plural |
| via | tău, ta; vostru, voastră | |
| nia | nostru, noastră | |
| du | doi, două | numerele în lecția 8 |
| granda | mare | adjectiv (lecția 3) |
| kiel | ca, precum | kiel mi „ca mine” |
| ho | o, oh | interjecție |
-in- formează forma feminină: sinjoro „domn” → sinjorino „doamnă”. ge- reunește ambele sexe: gepatroj înseamnă „părinți”, adică tată și mamă împreună.
- sinjor·in·odoamnăîn această lecție
- frat·in·osoră
- ge·frat·o·jfrați și surori
Gramatică
Substantivele se termină în -o
Orice substantiv din esperanto se termină în -o: familio, patro, kato, foto. Recunoști un substantiv dintr-o privire, chiar dacă nu știi cuvântul. Substantivele nu au gen gramatical: româna are trei genuri și articole diferite („băiatul”, „fata”, „scaunul”), pe când la familio și la kato folosesc același la. Mai multe pe pagina despre substantive și adjective.
O capcană pentru vorbitorii de română: -o nu e masculin, iar -a nu e feminin. Knabo e „băiat”, dar „fată” e knabino (cu -in-), nu knaba: terminația -a e a adjectivelor (lecția 3), iar knaba ar însemna „băiețesc”.
Pluralul: adaugă -j
Adaugă -j ca să pui un substantiv la plural. Terminația -oj sună ca „oi” din „doi”.
Nu există pluraluri neregulate: infano „copil” → infanoj „copii”, homo „om” → homoj „oameni”. Rădăcina rămâne mereu neschimbată – nimic de felul românescului „om – oameni” sau „fată – fete”.
Un singur articol: la
La este articolul hotărât și nu se schimbă niciodată: la knabo, la knaboj, la knabino. În română articolul se lipește la sfârșitul cuvântului („băiatul”, „băieții”, „fata”); în esperanto la stă separat, înaintea substantivului: la knabo „băiatul”. Nu-l confunda cu prepoziția românească „la”: la e doar articolul. Îl folosești cam acolo unde româna folosește forma cu articol. Pentru „un, o” nu pui niciun articol: kato e „o pisică”, la kato e „pisica”. Detaliile sunt pe pagina despre articol.
Femininul cu -in-
Câteva cuvinte pentru oameni sunt masculine de la sine: cuvintele de familie ca patro, frato, avo, apoi knabo „băiat” și sinjoro „domn”. Sufixul -in- formează femininul: patrino „mamă”, fratino „soră”. Prefixul ge- înseamnă „ambele sexe împreună”: gepatroj „părinți”, gefratoj „frați și surori”. Cele mai multe alte cuvinte pentru oameni, ca studento și amiko, se folosesc pentru oricine.
| Masculin | Feminin | Ambele |
|---|---|---|
| patro – tată | patrino – mamă | gepatroj – părinți |
| frato – frate | fratino – soră | gefratoj – frați și surori |
| avo – bunic | avino – bunică | geavoj – bunici |
| knabo – băiat | knabino – fată | geknaboj – băieți și fete |
patrinomamă
gepatrojpărinți
Atenție la „nepot”: în română cuvântul înseamnă și copilul copilului tău, și copilul fratelui sau al surorii. Esperanto are două cuvinte: nepo pentru primul sens și nevo pentru al doilea; la feminin, nepino și nevino.
„Meu”, „tău”, „nostru”: adaugă -a la pronume
Posesivele sunt pronume cu terminația adjectivelor, -a. Înaintea unui substantiv la plural primesc -j, exact ca substantivul: mia frato „fratele meu”, miaj fratoj „frații mei”. Spre deosebire de română, posesivul stă înaintea substantivului și fără articol: „prietenul meu” este simplu mia amiko, fără la. Și nu-și schimbă forma după gen: mia merge și pentru „meu”, și pentru „mea”. Toate formele sunt pe pagina despre pronume.
| Pronume | Posesiv | Exemplu |
|---|---|---|
| mi | mia – meu, mea | mia familio |
| vi | via – tău, ta; vostru | via frato |
| li | lia – lui | lia patrino |
| ŝi | ŝia – ei | ŝiaj gepatroj |
| ĝi | ĝia – lui, ei (lucru, animal) | ĝia nomo |
| ni | nia – nostru, noastră | nia avino |
| ili | ilia – lor | ilia kato |
Jen, kaj, ankaŭ
Jen arată spre ceva: Jen mia frato – „Iată-l pe fratele meu”, Jen la fotoj – „Iată fotografiile”. Kaj leagă cuvinte și propoziții: Paulo kaj Rita. Ankaŭ înseamnă „și, de asemenea” și stă de obicei chiar înaintea cuvântului la care se referă: Ankaŭ Marta estas studento – „Și Marta e studentă”. După un nume sau un pronume îl vei auzi și invers, cu același sens: Marta ankaŭ estas studento.
Fii atent la românescul „și”, care are două sensuri. „Și” care leagă („Paulo și Rita”) este kaj; „și” cu sensul „de asemenea” („și Marta e studentă”, „și eu”) este ankaŭ. Kaj Marta estas studento ar însemna „Iar Marta e studentă”.
Exerciții
Colțul culturii
În unele familii se vorbește esperanto acasă. Copiii care cresc cu limba aceasta se numesc denaskuloj – „vorbitori de la naștere” –, iar cercetătorii estimează că sunt între aproximativ 1.000 și 2.000. Unii au părinți care s-au cunoscut prin esperanto și nu au altă limbă comună; mai des, părinți care au deja o limbă comună aleg să le vorbească esperanto copiilor. Citește mai mult despre vorbitorii nativi de esperanto.
Întrebări frecvente
Are esperanto gen gramatical?
Nu. Substantivele nu au gen, iar la este același pentru toate. Doar cuvintele pentru oameni și animale pot arăta sexul, iar -in- formează femininul.
Cum spui „un” sau „o” în esperanto?
Nu le spui. Esperanto nu are articol nehotărât: kato înseamnă „o pisică” sau „pisică”, iar la kato înseamnă „pisica”.
De ce miaj gepatroj și nu mia gepatroj?
Mia se poartă ca un adjectiv, iar adjectivele primesc -j când substantivul lor e la plural. Vei exersa acordul acesta în lecția 3.
Surse
- Fundamento de Esperanto – gramatica în engleză (regulile 1–3)
- PMEG: La – bazaj reguloj (articolul)
- PMEG: Nombro – bazaj reguloj (pluralul)
- PMEG: Seksa signifo de O-vortoj (substantive masculine, feminine și neutre)
- PMEG: Posedaj pronomoj (posesivele)
- PMEG: Ankaŭ (locul în propoziție)
- Jouko Lindstedt, „Native Esperanto as a test case for natural language”, SKY Journal of Linguistics 19 (2006)
- Wikipedia: Native Esperanto speakers
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.