Articolul la în esperanto: când se folosește

Esperanto are un singur articol, la, care corespunde articolului hotărât din română („-ul, -a, -le, -i”). Nu se schimbă după gen, număr sau caz: la domo – „casa”, la domoj – „casele”, la domojn – „casele” (complement direct). Nu există articol nehotărât: domo înseamnă „o casă” sau pur și simplu „casă”.

Regula 1 din cele 16 reguli stabilește acest lucru și permite chiar și începătorilor să omită la la început. În practică, orice vorbitor fluent îl folosește, iar utilizarea lui seamănă mult cu cea a articolului hotărât din română.

#Pentru vorbitorii de română

În română articolul hotărât se lipește de sfârșitul cuvântului și își schimbă forma după gen, număr și caz („băiatul”, „băiatului”, „băieții”, „casa”, „casei”). În esperanto, la este un cuvânt separat, așezat înaintea substantivului (sau a adjectivului din fața lui), și rămâne mereu la fel: la knabo, la knabon, la knaboj. Româna are și articol nehotărât („un, o”), pe care esperanto nu îl are.

#Când se folosește la

Folosește la când ascultătorul știe la ce anume te referi. PMEG rezumă sensul lui astfel: „știi pe care îl am în vedere”.

Numele de limbi precum la angla sunt forme scurte pentru la angla lingvo – „limba engleză”. De aceea cer la, la fel ca „engleza” în română („învăț engleza”).

#Când nu se folosește la

• Ceva nou sau necunoscut. Hundo bojas. – „Un câine latră.”
• Cu alți determinanți. Mia, tiu, ĉiu și cuvintele asemănătoare fac deja substantivul determinat: mia libro – „cartea mea”, tiu domo – „casa aceea”. Niciodată la mia libro sau la tiu domo.
• Majoritatea numelor proprii. Petro, Londono, Japanio – și chiar Esperanto: Mi lernas Esperanton. – „Învăț esperanto.”
• Lucruri în general. Mi trinkas kafon. – „Beau cafea.” Compară cu La kafo estas varma. – „Cafeaua este fierbinte” (această cafea anume).

Un posesiv precedat de la poate sta singur și înseamnă „al meu”, „al tău” și așa mai departe: Via aŭto estas ruĝa, la mia estas blua. – „Mașina ta este roșie, a mea este albastră.” Vezi pronumele.

#Vorbind despre o specie întreagă

Pentru a vorbi despre o specie sau un tip, esperanto are trei posibilități:

• Ĉevalo estas besto. – „Calul este un animal.”
• Ĉevaloj estas bestoj. – „Caii sunt animale.”
• La ĉevalo estas utila besto. – „Calul este un animal util.”

Potrivit PMEG, forma fără la este cea mai frecventă, în timp ce la prezintă întreaga specie ca pe un singur individ cunoscut și sună mai formal.

#Utilizări speciale

• Părți ale corpului și haine. Când posesorul este evident, la înlocuiește posesivul: Li levis la manon. – „Și-a ridicat mâna.”
• „Toți” dintr-un grup cunoscut. La gastoj eksidis. – „Oaspeții s-au așezat” (toți).
• Nume de suverani. La vine după nume: Karolo la Granda – „Carol cel Mare”.

#Forma scurtă l'

Regula 16 permite l' în locul lui la. PMEG o recomandă doar după o prepoziție terminată în vocală, precum de, pri, tra sau je: de l' mondo – „al lumii”, pri l' amo – „despre iubire”.

Se scrie ca un cuvânt separat, dar se pronunță împreună cu prepoziția, ca o singură unitate. În afara poeziei și a cântecelor, l' este rar, iar în vorbire aproape nu apare.

#La comparat cu articolul hotărât din română

Când vrei să accentuezi „unul” sau „un anumit”, folosește unu sau iu: Iu viro telefonis. – „Un bărbat oarecare a sunat.” Vezi corelativele.

#Exemple în propoziții

• La suno brilas. – „Soarele strălucește.”
• Mi aĉetis libron. La libro estas tre interesa. – „Am cumpărat o carte. Cartea este foarte interesantă.”
• Ĉu vi vidis la ŝlosilojn? – „Ai văzut cheile?”
• Hundoj estas fidelaj bestoj. – „Câinii sunt animale credincioase.”
• La hundo estas fidela besto. – „Câinele este un animal credincios.”
• Mi ŝatas muzikon. – „Îmi place muzica.”
• Esperanto estas facila lingvo. – „Esperanto este o limbă ușoară.”
• La esperanta lingvo naskiĝis en 1887. – „Limba esperanto s-a născut în 1887.”
• Mi loĝas en la ĉefurbo de Pollando. – „Locuiesc în capitala Poloniei.”

#Întrebări frecvente

#Există în esperanto un cuvânt pentru „un” sau „o”?

Nu. Un substantiv fără la este nehotărât: libro – „o carte”. Pentru a accentua „unul” sau „un anumit”, folosește unu sau iu.

#Se schimbă articolul la în plural sau la acuzativ?

Nu. La nu primește niciodată -j sau -n: la grandajn domojn – „casele mari” (complement direct). Se schimbă doar substantivul și adjectivele lui, așa cum se explică la substantive și adjective.

#Ce înseamnă l' în esperanto?

Este un la scurtat, permis de regula 16. Apare mai ales în poezie și în cântece, după prepoziții precum de sau pri: de l' mondo – „al lumii”.

#Se spune „la Esperanto”?

Nu. Esperanto este un nume propriu: Mi parolas Esperanton. – „Vorbesc esperanto.” Numele de limbi formate cu -a primesc articol: la angla – „engleza”.

#Surse

• Fundamento de Esperanto, regulile 1 și 16 (engleză) – Akademio de Esperanto
• PMEG despre la: reguli de bază, indivizi, lucruri cunoscute, specii, utilizări speciale, nume proprii
• Apostrofo: uzo normala – PMEG
• Articol hotărât – Wikipedia
• Esperanto grammar – Wikipedia (în engleză)