Esperantopedia

Gramatică

Pronumele în esperanto: mi, vi, li, ŝi, si și altele

Nouă cuvinte scurte și două terminații îți dau fiecare pronume personal și posesiv din limbă.

Actualizat: 5 min de citit

Pronumele personale esperanto sunt mi – „eu”, vi – „tu, voi, dumneavoastră”, li – „el”, ŝi – „ea”, ĝi – „el, ea (lucru, animal)”, ni – „noi”, ili – „ei, ele”, oni – „lumea, se (impersonal)” și reflexivul si. Adaugă -n pentru complementul direct (min – „pe mine”) și -a pentru posesiv (mia – „al meu”). Nu mai ai alte forme de învățat.

Aceste nouă pronume sunt enumerate în regula 5 din cele 16 reguli. Un al zecelea, ci, există doar în dicționarul din Fundamento și nu se folosește aproape deloc.

Toate pronumele personale

mi + -n = min

PronumeRomânăComplement direct (-n)Posesiv (-a)
mieumin – pe minemia – meu, mea
vitu, voi, dumneavoastrăvin – pe tine, pe voivia – tău, vostru
liellin – pe ellia – al lui
ŝieaŝin – pe eaŝia – al ei
ĝiel, ea (lucru, animal)ĝin – pe el, pe eaĝia – al lui, al ei
ninoinin – pe noinia – nostru
iliei, eleilin – pe ei, pe eleilia – al lor
onilumea, se (impersonal)onin – pe cineva (rar)onia – al cuiva (rar)
si(reflexiv)sin – pe sine, sesia – propriu
  • vi este singular și plural, formal și informal. Un singur cuvânt acoperă „tu”, „voi” și „dumneavoastră” (politețea).
  • ĝi este pentru lucruri, animale și bebeluși mici.
  • ili este pentru orice grup de persoane sau lucruri, fără gen. Româna deosebește „ei” de „ele”; în esperanto există un singur cuvânt.
  • oni înseamnă oamenii în general: Oni diras, ke… – „Se spune că…”. Corespunde adesea impersonalului românesc cu „se”: Oni parolas Esperanton tie. – „Acolo se vorbește esperanto.” Onin și onia sunt regulate, dar rareori necesare.

Forma de complement direct urmează regulile de la acuzativ: Ŝi amas lin. – „Ea îl iubește.” Ĉu vi vidis min? – „M-ai văzut?”

Pentru vorbitorii de română

Româna deosebește „tu” (familiar) de „dumneavoastră” (politețe); în esperanto vi se folosește pentru amândouă, deci nu trebuie să alegi. Româna are forme atone ale pronumelor (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le) și forme accentuate cu „pe” („pe mine, pe tine, pe el”); esperanto are o singură formă cu -n (min, vin, lin), așezată de obicei după verb: „Mă vede” ≈ Li vidas min. În română pronumele reflexiv de persoana a treia este „se” (acuzativ) sau „își” (dativ); în esperanto el este si, iar posesivul reflexiv sia corespunde lui „său, sa” din română („Își iubește mama” ≈ Li amas sian patrinon), dar româna spune adesea la fel „mama lui” în ambele situații, pe când esperanto deosebește mereu sia de lia.

Posesivele se acordă ca adjectivele

Posesivele sunt adjective, deci primesc -j și -n de la substantivul lor:

SingularPlural
Subiectmia libromiaj libroj
Complement directmian libronmiajn librojn

Un posesiv face deja substantivul determinat, deci nu se combină niciodată cu la înaintea unui substantiv: mia libro, nu la mia libro. Singur, la mia înseamnă „al meu”: Tiu ĉambro estas la mia. – „Camera aceea este a mea.” Vezi articolul.

Si, sin, sia: reflexivul

Si trimite înapoi la subiectul propriei propoziții și numai când acest subiect este la persoana a treia: li, ŝi, ĝi, ili, oni sau un substantiv.

PropozițieSens
Petro lavas sin.„Petru se spală.”
Petro lavas lin.„Petru îl spală pe el” (alt bărbat).
Ŝi vizitis sian patrinon.„Ea și-a vizitat (propria) mamă.”
Ŝi vizitis ŝian patrinon.„Ea a vizitat-o pe mama ei (a altei femei).”

Două reguli previn majoritatea greșelilor:

  1. Doar persoana a treia. Pentru mi, vi, ni se folosesc propriile forme: Mi lavas min. – „Mă spăl.” Ni amas nian urbon. – „Ne iubim orașul.”
  2. Niciodată în subiect. Anna kaj ŝia fratino venis. – „Anna și sora ei au venit.” Sia este greșit aici, fiindcă expresia este chiar subiectul. Cu kun devine corect: Anna kun sia fratino venis.

Ci: vechiul „tu”

Dicționarul din Fundamento conține cuvântul ci, un „tu” intim la singular, dar cele 16 reguli nu îl menționează. PMEG afirmă că ci nu a fost niciodată folosit cu adevărat în practică și că mulți vorbitori nu l-ar înțelege. Esperanto normal folosește mereu vi.

Ri și pronumele neutre din punct de vedere al genului

Esperanto nu are un pronume oficial pentru o singură persoană de gen necunoscut sau nespecificat. Tradițional se folosea li, lucru criticat tot mai mult ca sexist. Zamenhof a permis și ĝi pentru persoane de sex necunoscut, dar PMEG avertizează că folosit pentru adulți poate suna ca o reducere la stadiul de obiect.

Pronumele neoficial ri (rin, ria) înseamnă „el sau ea” pentru o singură persoană, indiferent de gen. PMEG îl marchează ca neoficial și notează că s-a răspândit destul de larg, mai ales printre vorbitorii tineri. Potrivit Wikipediei în engleză, era în 2019 cea mai populară propunere neutră din punct de vedere al genului; Academia de Esperanto nu l-a adoptat.

  • Mia amiko diris, ke ri venos. – „Prietenul/prietena mea a spus că va veni.”

Pronumele după prepoziții

După o prepoziție, pronumele rămân la forma de bază: kun mi – „cu mine”, por vi – „pentru tine”, al ŝi – „ei”. Cel care primește o acțiune ia al: Donu al mi la libron. – „Dă-mi cartea.” Vezi prepoziții.

Exemple în propoziții

  • Mi amas vin. – „Te iubesc.”
  • Ni parolis pri vi hieraŭ. – „Am vorbit ieri despre tine.”
  • Ŝi donis al li sian libron. – „Ea i-a dat cartea ei (proprie).”
  • Ŝi donis al li lian libron. – „Ea i-a dat cartea lui.”
  • Ili vizitis siajn gepatrojn. – „Ei și-au vizitat (proprii) părinți.”
  • Li lavas sin ĉiumatene. – „El se spală în fiecare dimineață.”
  • La hundo ludas kun sia pilko. – „Câinele se joacă cu mingea lui.”
  • Ĉu tiu ombrelo estas via aŭ mia? – „Umbrela aceea este a ta sau a mea?”
  • Oni diras, ke la vintro estos malvarma. – „Se spune că iarna va fi friguroasă.”

Întrebări frecvente

Cum se spune „dumneavoastră” în esperanto?

Folosește vi, pentru o singură persoană sau mai multe, formal sau informal. Pentru politețe în plus adaugă un titlu, precum sinjoro – „domn” sau sinjorino – „doamnă”.

Care este diferența dintre sia și lia?

Sia trimite înapoi la subiectul propoziției: Li legas sian libron – „El își citește (propria) carte”. Lia înseamnă al altcuiva: Li legas lian libron – „El citește cartea lui (a altui bărbat)”.

Are esperanto un pronume neutru din punct de vedere al genului?

Nu oficial. Neoficialul ri este varianta cea mai răspândită; li și ĝi se foloseau tradițional pentru persoane de sex necunoscut.

Mai este ci folosit în esperanto?

Aproape deloc. Apare doar în dicționarul din Fundamento, iar PMEG recomandă să folosești mereu vi.

Cum se spune „al meu” sau „al tău”?

Folosește posesivul cu la: la mia – „al meu”, la via – „al tău”. Se acordă ca un adjectiv: Viaj ŝuoj estas novaj, la miaj estas malnovaj. – „Pantofii tăi sunt noi, ai mei sunt vechi.”

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.