Lecția 1 de esperanto: saluturi, alfabet și pronunție

Q: Cum spui „Mă numesc…” în esperanto?

Cel mai simplu este Mi estas Ana – „Sunt Ana”. Vei auzi și Mi nomiĝas Ana – „Mă numesc Ana” – și Mia nomo estas Ana – „Numele meu este Ana”.

În prima lecție înveți să citești cu voce tare în esperanto, să spui „salut” și „la revedere” și să te prezinți. Faci cunoștință cu pronumele personale mi, vi, li, ŝi și cu verbul estas („sunt, ești, este…”), care e același pentru toate persoanele. Dacă n-ai auzit niciodată esperanto, citește întâi cele cinci reguli de pronunție din secțiunea de gramatică, apoi întoarce-te la dialog.

Dialog

Ana locuiește în São Paulo, în Brazilia. Tomo locuiește în Cracovia, în Polonia. Amândoi tocmai au intrat într-un grup de conversație online în esperanto, condus de Juma din Kenya.

Esperanto	Română
Juma: Saluton al ĉiuj! Mi estas Juma. Mi estas el Kenjo.	Salut tuturor! Sunt Juma. Sunt din Kenya.
Ana: Saluton, Juma! Mi estas Ana. Mi estas el Brazilo.	Salut, Juma! Sunt Ana. Sunt din Brazilia.
Tomo: Bonan tagon! Mi estas Tomo. Mi estas el Pollando.	Bună ziua! Sunt Tomo. Sunt din Polonia.
Juma: Bonvenon, Ana kaj Tomo! Kiel vi fartas?	Bine ați venit, Ana și Tomo! Ce mai faceți?
Ana: Bone, dankon. Kaj vi?	Bine, mulțumesc. Și tu?
Juma: Tre bone, dankon!	Foarte bine, mulțumesc!
Tomo: Mi fartas bone, sed mi estas iom nervoza. Mi estas komencanto.	Sunt bine, dar sunt puțin emoționat. Sunt începător.
Ana: Ankaŭ mi estas komencanto!	Și eu sunt începătoare!
Juma: Ne gravas. Ĉi tie ni ĉiuj estas amikoj.	Nu contează. Aici suntem toți prieteni.
Tomo: Dankon, Juma. Saluton, Ana!	Mulțumesc, Juma. Salut, Ana!
Ana: Saluton, Tomo! Ĝis lundo?	Salut, Tomo! Ne vedem luni?
Juma: Jes, ĝis lundo! Ĝis revido, amikoj!	Da, pe luni! La revedere, prieteni!
Tomo: Ĝis revido!	La revedere!

Citește fiecare replică de două ori cu voce tare. Accentuează penultima silabă: sa-LU-ton, bon-VE-non, ko-men-CAN-to. Observă și că vi merge pentru o singură persoană (Ana îi răspunde lui Juma Kaj vi?) și pentru mai multe (Juma îi întreabă pe Ana și pe Tomo împreună Kiel vi fartas?): în română ar fi „tu” și „voi”.

Numele își păstrează adesea scrierea și sunetul lor: Juma este un nume swahili și se pronunță „GIU-ma”, deși litera j din esperanto sună ca „i” din „iarnă”.

Cuvinte noi

Esperanto	Română	Note
saluton	salut, bună	salut pentru orice moment al zilei
bonan tagon	bună ziua	mai formal decât saluton
bonvenon	bun venit
ĝis revido	la revedere	literal „până la revedere”; scurt: ĝis!
mi	eu	pronume; nu e „mi” din „mi-a spus”
vi	tu, voi, dumneavoastră	o persoană sau mai multe
li	el	pronume; nu e „li” din „li s-a spus”
ŝi	ea	pronume
ni	noi	pronume
estas	sunt, ești, este…	prezentul lui esti „a fi”
farti	a se simți, a o duce (cu sănătatea)	Kiel vi fartas? „Ce mai faci?”
el	din	el Brazilo „din Brazilia”
al	la, către	Saluton al ĉiuj! „Salut tuturor!”
ĉiuj	toți, toată lumea	ni ĉiuj „noi toți”
nervoza	agitat, emoționat, nervos
kaj	și	se citește ca „cai”
sed	dar
kiel	cum	cuvânt interogativ (lecția 7)
bone	bine	adverb
tre	foarte	atenție: nu e „trei” (acela e tri)
iom	puțin, un pic
dankon	mulțumesc
ankaŭ	și, de asemenea	ankaŭ mi „și eu”
jes	da
komencanto	începător, începătoare	de la komenci „a începe”
amiko	prieten	ca „amic”; plural amikoj (lecția 2)
ĉi tie	aici
ne gravas	nu contează	literal „nu e important”

Partea de cuvânt a lecției

-ant-care face (activ, prezent)

-ant- arată pe cineva care face ceva chiar acum: komencanto este „cel care începe”, adică un începător. Chiar și numele limbii e format așa: Esperanto înseamnă „cel care speră”.

komenc·ant·oîncepătorîn această lecție
vojaĝ·ant·ocălător
parol·ant·ovorbitor

Gramatică

Pronunția în cinci reguli

Ortografia limbii esperanto este fonetică: dacă știi aceste cinci reguli, poți citi cu voce tare orice cuvânt. Tabelul complet al literelor e pe pagina alfabet și pronunție.

O literă, un sunet. Fiecare literă se pronunță și nicio literă nu e mută.
Cinci vocale curate. a, e, i, o, u sună ca în română. Esperanto nu are nici „ă”, nici „î”. Un e de la început se citește curat, fără „i” în față: estas e „es-tas”, nu „ies-tas” ca românescul „este”. Iar i de la sfârșit e o silabă întreagă: esti are două silabe (ES-ti), nu se citește scurt ca „-i” din „pomi”.
Câteva litere diferă de română. Învață tabelul de mai jos.
Accentul cade pe penultima vocală. SA-lu-ton e greșit; spune sa-LU-ton. Aceeași regulă merge pentru orice cuvânt: BO-ne, es-pe-RAN-to, KI-el. În română accentul poate cădea pe silabe diferite, de la un cuvânt la altul; în esperanto, niciodată: muziko se citește mu-ZI-ko (nu ca „MU-zi-că”), iar familio fa-mi-LI-o.
aj, ej, oj, uj, aŭ, eŭ sunt câte o singură silabă, ca „ai, ei, oi, ui, au, eu” din română. Kaj sună ca „cai”, iar ankaŭ se citește AN-kaŭ.

Cuvinte din dialog: silaba accentuată e marcată

saluton: sa-LU-ton/saˈlu.ton/

bonvenon: bon-VE-non/bonˈve.non/

komencanto: ko-men-CAN-to/ko.menˈtsan.to/

Esperanto: es-pe-RAN-to/es.peˈran.to/

kiel: KI-el/ˈki.el/

Literă	Sună ca	Exemplu
c	„ț” din „țară”	komencanto – „începător”
ĉ	„c” din „ceas”, „cină”	ĉi tie – „aici”
g	„g” din „gară” (mereu tare, și înainte de e și i)	gravas – „contează”
ĝ	„g” din „geam”, „ginere”	ĝis – „până la”
ĥ	„h” din „hrean”	ĥoro – „cor” (literă rară)
j	„i” din „iarnă”	jes – „da”
ĵ	„j” din „jurnal”	ĵurnalo – „ziar”
r	„r” vibrant, ca în română	revido – „revedere”
s	„s” din „soare”	estas – „este”
ŝ	„ș” din „școală”	ŝi – „ea”
ŭ	„u” din „sau” (după a sau e)	ankaŭ – „și, de asemenea”

Pentru tine, partea grea nu e sunetul, ci scrierea: în esperanto c este mereu „ț”, iar sunetele „ce, ci” și „ge, gi” au litere proprii, ĉ și ĝ. Așa că ĉi se citește „ci”, iar ci se citește „ți”.

Pronumele personale

Esperanto are șapte pronume personale de bază (oni „se, lumea” vine în lecția 10). Nu au forme speciale de politețe: vi înseamnă „tu” pentru un prieten, „dumneavoastră” pentru un străin și „voi” pentru un grup. Vezi capitolul complet despre pronume.

Esperanto	Română
mi	eu
vi	tu, voi, dumneavoastră
li	el
ŝi	ea
ĝi	el, ea (pentru lucruri și animale)
ni	noi
ili	ei, ele

O singură formă de verb pentru toți: estas

Verbul „a fi” este esti. La prezent, forma lui este estas pentru fiecare persoană – nu trebuie să ții minte „sunt, ești, este, suntem, sunteți”. Așa se întâmplă cu toate verbele din esperanto, cum vei vedea în lecția 4 și pe pagina despre verbe.

Esperanto	Română
Mi estas Ana.	Eu sunt Ana.
Vi estas komencanto.	Tu ești începător.
Li estas el Pollando.	El este din Polonia.
Ŝi estas el Brazilo.	Ea este din Brazilia.
Ni estas amikoj.	Noi suntem prieteni.
Ili estas el Kenjo.	Ei sunt din Kenya.

Fiindcă verbul nu arată persoana, în esperanto pronumele nu se omite: în română spui simplu „Sunt Ana”, în esperanto ai nevoie de mi: Mi estas Ana. Fără pronume, Estas Ana ar însemna „E Ana”. Esperanto nu are articol nehotărât („un, o”): Mi estas komencanto înseamnă „Sunt (un) începător”. Are doar articolul hotărât, la, care vine în lecția 2.

Saluturi pentru orice situație

Esperanto	Română	Când
Saluton!	Salut! Bună!	oricând
Bonan matenon!	Bună dimineața!	dimineața
Bonan tagon!	Bună ziua!	în timpul zilei, puțin formal
Bonan vesperon!	Bună seara!	seara
Bonan nokton!	Noapte bună!	la culcare
Ĝis revido! / Ĝis!	La revedere! / Pa!	la plecare
Ĝis lundo!	Pe luni!	ĝis + un moment

Terminația -n de la saluton și bonan tagon nu e un ornament: amândouă sunt forme scurte ale unor propoziții întregi – bonan tagon din „(îți doresc) o zi bună”, saluton din „(îți trimit) un salut”. Vei învăța terminația aceasta în lecția 5. Pentru mai multe saluturi, vezi saluturile în esperanto.

Exerciții

Colțul culturii

Esperanto are o zi de naștere: 26 iulie 1887. În ziua aceea, medicul oftalmolog Ludwik Zamenhof a publicat la Varșovia primul manual al limbii, scris în rusă și semnat Doktoro Esperanto – „Doctorul care speră”. Curând, oamenii au început să numească limba însăși Esperanto, după pseudonim. Citește istoria limbii esperanto ca să afli ce a urmat.

Întrebări frecvente

Pot scrie ĉ, ĝ și ŝ pe o tastatură obișnuită?

Da. Cea mai folosită soluție este sistemul x: scrii cx pentru ĉ, gx pentru ĝ, sx pentru ŝ și ux pentru ŭ. Exercițiile din acest curs fac transformarea în locul tău, pe măsură ce scrii.

Vi e formal sau informal?

Și una, și alta. Vi înseamnă „tu” sau „voi”, pentru un prieten sau pentru un străin: esperanto nu face deosebirea românească dintre „tu” și „dumneavoastră”. Există, în teorie, și un singular familiar separat, ci, dar aproape nimeni nu-l folosește.

Cum spui „Mă numesc…” în esperanto?

Cel mai simplu este Mi estas Ana – „Sunt Ana”. Vei auzi și Mi nomiĝas Ana – „Mă numesc Ana” – și Mia nomo estas Ana – „Numele meu este Ana”.

#Dialog

#Cuvinte noi

#Gramatică

#Pronunția în cinci reguli

#Pronumele personale

#O singură formă de verb pentru toți: estas

#Saluturi pentru orice situație

#Exerciții

#Colțul culturii

#Întrebări frecvente

#Pot scrie ĉ, ĝ și ŝ pe o tastatură obișnuită?

#Vi e formal sau informal?

#Cum spui „Mă numesc…” în esperanto?

#Surse