Expresii
Culorile în esperanto – lista și cum formezi nuanțe
Învață o duzină de rădăcini de culori și câteva părți de cuvânt și poți denumi aproape orice nuanță.
Culorile sunt în esperanto adjective terminate în -a: ruĝa „roșu”, blua „albastru”, verda „verde”, flava „galben”, nigra „negru”, blanka „alb”. Ca orice adjectiv, se acordă cu substantivul: ruĝa pomo „un măr roșu”, ruĝaj pomoj „mere roșii”. Părți de cuvânt ca hel- „deschis” și -et- „-iu” transformă aceste rădăcini în orice nuanță. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.
Câteva culori îți vor părea cunoscute: oranĝa „oranj”, viola „violet”, roza „roz”, griza „gri”, bruna „brun”. Atenție la pronunție: ĝ din ruĝa se citește ca „ge/gi” din „geam” (ru-dʒa), iar ĉ din ĉielo ca „ce/ci” din „ceas”.
Culorile principale
| Română | Esperanto | Pronunție |
|---|---|---|
| roșu | ruĝa | RU-ĝa |
| portocaliu | oranĝa | o-RAN-ĝa |
| galben | flava | FLA-va |
| verde | verda | VER-da |
| albastru | blua | BLU-a |
| mov, violet | viola | vi-O-la |
| purpuriu | purpura | pur-PU-ra |
| roz | rozkolora sau roza | roz-ko-LO-ra / RO-za |
| maro | bruna | BRU-na |
| gri | griza | GRI-za |
| negru | nigra | NI-gra |
| alb | blanka | BLAN-ka |
| auriu | ora | O-ra |
| argintiu | arĝenta | ar-ĜEN-ta |
| turcoaz | turkiskolora | tur-kis-ko-LO-ra |
Mai multe culori vin de la lucruri. Oranĝa se leagă de oranĝo „portocală (fructul)”, viola de violo „violetă (floarea)”, roza de rozo „trandafir”, ora de oro „aur”, iar arĝenta de arĝento „argint”. ReVo definește purpura ca roșu-violet, culoarea vechiului colorant purpuro, și viola ca de culoarea violetei.
Cum formezi nuanțe
| Parte de cuvânt | Sens | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| hel- | deschis | helblua | albastru deschis |
| malhel- | închis | malhelverda | verde închis |
| -et- | mai slab, cu terminația „-iu” | ruĝeta | roșiatic |
| -eg- | intens | ruĝega | roșu aprins, foarte roșu |
| pal- | palid | palflava | galben pal |
| X + kolora | culoarea lui X | ĉielkolora, kafkolora | de culoarea cerului, de culoarea cafelei |
| două culori | un amestec | bluverda, flavverda | albastru-verzui, galben-verzui |
| ĉiel-, mar- | ca cerul, ca marea | ĉielblua, marblua | albastru-cer, albastru-mare |
Acestea sunt compuse obișnuite: ultima rădăcină este cuvântul principal, iar ce vine înainte îl descrie. Helblua este „albastru-deschis”, malhelruĝa „roșu-închis”. Hela și malhela stau și singure: hela ĉambro „o cameră luminoasă”. Prefixul mal- dă contrariul, deci malhela „întunecat” este literal „ne-luminos”. Mai multe despre formarea cuvintelor, prefixe și sufixe.
Dicționarul ReVo marchează lila „lila” ca rar și citează sfatul de a spune în schimb helviola „violet deschis”.
O rădăcină, multe cuvinte
Pentru că o culoare este o rădăcină, îi poți schimba terminația sau adăuga sufixe:
| Formă | Exemplu | Română |
|---|---|---|
| substantiv -o | La ruĝo de la sunsubiro. | Roșul apusului. |
| adverb -e | Ŝi estis ruĝe vestita. | Era îmbrăcată în roșu. |
| -iĝi „a deveni” | Li ruĝiĝis. | A roșit (a devenit roșu). |
| -igi „a face” | Ŝi bluigis la muron. | A vopsit peretele în albastru. |
| -eco „calitate” | la blankeco de la neĝo | albul zăpezii |
| -hara „cu părul…” | ruĝhara, grizhara | cu părul roșu, cu părul cărunt |
Culorile în propoziții
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Kiun koloron havas via aŭto? | Ce culoare are mașina ta? |
| Ĝi estas blua. | Este albastră. |
| Kiu estas via plej ŝatata koloro? | Care este culoarea ta preferată? |
| Mi ŝatas la verdan koloron. | Îmi place culoarea verde. |
| Mi aĉetis du nigrajn ŝuojn. | Am cumpărat doi pantofi negri. |
| La ĉielo estas helblua. | Cerul este albastru deschis. |
Fii atent la terminații: în du nigrajn ŝuojn, ambele cuvinte primesc pluralul -j și complementul direct -n. Vezi substantivele și adjectivele.
Culoarea esperanto
Verdele este culoarea mișcării esperantiste încă din primii ani. Drapelul esperanto, adoptat la primul Congres Mondial din 1905, este verde, cu un pătrat alb în care se află o stea verde, verda stelo „steaua verde”. Câmpul verde este explicat de obicei ca simbol al speranței. Vezi drapelul și simbolurile esperanto.
Întrebări frecvente
Cum se spun culorile în esperanto?
Culorile de bază sunt ruĝa (roșu), oranĝa (portocaliu), flava (galben), verda (verde), blua (albastru), viola (mov), bruna (maro), griza (gri), nigra (negru) și blanka (alb).
Cum se spun „albastru deschis” și „albastru închis” în esperanto?
Helblua este albastru deschis, iar malhelblua albastru închis. Același lucru merge pentru fiecare culoare: helverda, malhelverda și așa mai departe.
Cum se spune „roz” în esperanto?
Rozkolora „de culoarea trandafirului” sau pur și simplu roza. Dicționarul ReVo le dă pe amândouă.
Își schimbă culorile terminația în esperanto?
Da. Ca adjective, adaugă -j la plural și -n ca complement direct, în acord cu substantivul: Mi vidas ruĝajn florojn – „Văd flori roșii”.
Surse
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.