Familia în esperanto – mamă, tată și toate rudele

„Familie” se spune în esperanto familio, „mamă” patrino, „tată” patro, iar „părinți” gepatroj. Majoritatea rudelor urmează același tipar: rădăcina numește un bărbat (frato „frate”), sufixul -in- o face feminină (fratino „soră”), iar prefixul ge- numește laolaltă ambele sexe (gefratoj „frați și surori”). Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.

#Cum se formează cuvintele pentru rude

Sunt prefixe și sufixe obișnuite; regulile generale sunt la formarea cuvintelor.

#Rudele pe generații

#Bunici, părinți, unchi și mătuși

ReVo definește onklo ca fratele sau cumnatul (bofrato) unui părinte.

#Generația ta

Esperanto nu are cuvinte separate pentru frații „mai mari” sau „mai mici”. PMEG spune că, la nevoie, se adaugă adjectivul: pli aĝa fratino „soră mai mare”, malpli aĝa frato „frate mai mic”.

#Copii, nepoți și nepoate

Infano este neutru și are în ReVo două sensuri: un tânăr de până la circa 12 ani și copilul cuiva, la orice vârstă. Nevo este copilul fratelui sau al surorii tale și diferă printr-o singură literă de nepo „nepot (fiul fiului)”.

#Alte cuvinte pentru oamenii din familie

„A se căsători” se spune edziĝi pentru bărbat (ReVo: a deveni soț), edziniĝi pentru femeie (a deveni soție) și geedziĝi pentru amândoi (a deveni un cuplu căsătorit).

#Rudele prin alianță: prefixul bo-

Bo- marchează o rudă prin alianță. Apare mai ales la trei rădăcini și la formele lor în -in-: bopatro, bofilo și bofrato.

PMEG spune că bofrato cuprinde fratele soțului sau al soției, soțul surorii sau al fratelui tău și soțul surorii soției. Pentru alte rude prin alianță (unchi, văr, nepot) vorbitorii folosesc de obicei cuvintele simple, fără bo-.

#Rude vitrege și pe jumătate: vic- și duon-

PMEG recomandă vic- pentru rudele apărute prin recăsătorirea unui părinte și duon- doar pentru adevăratele rude pe jumătate, care au un singur părinte comun.

#Străbunici și strămoși: pra-

Pra- mută ruda cu o generație mai departe, în trecut sau în viitor. Se repetă o dată pentru fiecare generație în plus.

#Nume afectuoase: -ĉj- și -nj-

Sufixul -ĉj- formează nume afectuoase masculine, iar -nj- feminine. Păstrezi primele litere ale rădăcinii și tai restul: paĉjo vine de la patro, panjo de la patrino, onjo de la onklino.

Aceleași terminații formează diminutive din prenume: Johano → Joĉjo, Mario → Manjo.

#Descendenții: sufixul -id-

Sufixul -id- înseamnă descendent: hundo „câine” → hundido „cățel”. La oameni, PMEG spune că arată un copil sau un urmaș de orice vârstă și apare mai ales în titluri și nume istorice: reĝido „copil de rege”. Pentru familiile obișnuite spui filo, filino sau infano. Substantivul idaro înseamnă toți descendenții unei persoane.

#Rădăcini masculine, forme feminine și cuvinte neutre

PMEG enumeră avo, edzo, fianĉo, filo, frato, kuzo, nepo, nevo, onklo, patro și vidvo ca rădăcini masculine, deci cuvântul feminin cere -in-. Cuvintele de familie infano, parenco, familiano și orfo sunt neutre. În mod tradițional, esperanto nu are o modalitate de a numi un părinte, un frate sau un soț fără a preciza sexul persoanei. PMEG descrie trei soluții, niciuna făcând parte din limba oficială:

• Cuvinte cu ge- la singular: gepatro, gefrato, geedzo. PMEG (2024) spune că această folosire a crescut în ultimii 20–30 de ani; ReVo marchează gepatro la singular ca rar și notează că nu toți vorbitorii îl acceptă.
• Rădăcini noi, precum parento pentru „părinte” și spozo pentru „soț/soție”; ReVo marchează ambele ca rare.
• Un sens neutru pentru patro sau edzo, ceea ce, avertizează PMEG, poate provoca neînțelegeri serioase.

#Pentru vorbitorii de română

• Un singur cuvânt pentru două rude. Românescul „nepot” înseamnă și fiul fratelui sau al surorii, și fiul fiului: esperanto le desparte în nevo și nepo. La fel, „nepoată” se împarte în nevino și nepino.
• Plural care cuprinde ambele sexe. În română „frații”, „socrii” sau „cumnații” pot include bărbați și femei; în esperanto asta se spune cu ge-: gefratoj, bogepatroj (iar „părinții” este gepatroj).
• Prefix pentru generațiile îndepărtate. Româna folosește prefixul „stră-” („străbunic”, „strănepot”, „strămoși”), iar esperanto pra-: praavo, pranepo, prapatroj.
• Prieteni adevărați. „Frate” seamănă cu frato și „familie” cu familio; aici asemănarea nu păcălește.
• Obiectul direct. În română complementul direct nu are terminație, doar uneori „pe” (o iubesc pe mama); în esperanto se adaugă acuzativul: Mi amas mian patrinon.

#Întrebări despre familie

Răspunsuri tipice:

PMEG notează că gefratoj merge și când nu știi dacă persoana are frați, surori sau amândouă. Atenție la terminații: havas gefratojn cere pluralul -j și acuzativul -n. Mai multe cuvinte interogative găsești pe pagina despre întrebări și negație.

#O scurtă descriere a unei familii

În unele familii esperanto este limba casei; citește despre vorbitorii nativi de esperanto.

#Întrebări frecvente

#Cum se spune „mamă” în esperanto?

Patrino, adică patro „tată” plus -in- „feminin”. Copiii spun adesea panjo („mămică”), iar „tăticu” este paĉjo.

#Cum se spun „familie” și „rude” în esperanto?

Familia este familio, un membru al familiei este familiano, iar o rudă este parenco.

#Cum se spune „părinți” în esperanto?

Gepatroj: rădăcina patro cu ge- „ambele sexe”. Un singur părinte este patro (tată) sau patrino (mamă).

#Cum se spun „soacră” și „cumnat” în esperanto?

Bopatrino și bofrato. „Socri” este bogepatroj.

#Există un cuvânt neutru pentru „părinte” sau „frate/soră”?

Nu în limba tradițională. Unii vorbitori folosesc gepatro și gefrato la singular, alții propun rădăcini noi, precum parento; PMEG le consideră neoficiale.

#Surse

• PMEG: Parencoj kaj familianoj
• PMEG: Seksa signifo de O-vortoj
• PMEG: IN, GE, BO, PRA
• PMEG: ID, ĈJ, NJ
• PMEG: Radikoj uzataj prefiksece (DUON, VIC)
• ReVo: patro, patrino, gepatroj, frato, filo, avo
• ReVo: onklo, kuzo, nevo, nepo
• ReVo: edzo, edziĝi, geedzoj, fianĉo, vidvo
• ReVo: infano, familio, parenco, ĝemelo, orfo, -id-