Esperantopedia

Expresii

Muzică, artă și cultură în esperanto: cuvinte și expresii

Numește artele, oamenii care le practică și locurile unde te bucuri de ele – câteva rădăcini și o mână de sufixe acoperă aproape totul.

Actualizat: 5 min de citit

Muzica în esperanto este muziko, un cântec este kanto, un tablou este pentraĵo, un film este filmo, iar o carte este libro. Cânți la un instrument cu ludi, asculți muzică cu aŭskulti și urmărești o piesă sau un film cu spekti. Cuvintele pentru persoane, locuri și opere cresc dintr-o singură rădăcină: pentri „a picta” dă pentristo „pictor” și pentraĵo „tablou”. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule. Noțiunile de bază despre pasiuni, precum ŝati și ludi, sunt pe pagina hobby-uri și sport; aici găsești vocabularul mai larg.

Muzică și cântat

RomânăEsperantoPronunțieNotă
muzicămuzikomu-ZI-koadjectivul muzika
a face muzicămuzikimu-ZI-kicu vocea sau cu un instrument (ReVo)
cânteckantoKAN-to
a cânta (cu vocea)kantiKAN-tikantado „cântat”
cântărețkantistokan-TIS-to
compozitor de cântece, textierkantverkistokant-ver-KIS-tokanto + verkisto
piesă muzicalămuzikaĵomu-zi-KA-ĵo
a compunekomponikom-PO-niReVo: și pentru poezii și romane
compozitorkomponistokom-po-NIS-to
concertkoncertokon-CER-to
orchestrăorkestroor-KES-tro
dirijordirigentodi-ri-GEN-to
corĥoro, korusoĤO-ro, ko-RU-soReVo definește koruso ca ĥoro
formație, grup muzicalmuzikgrupomu-zik-GRU-po
operăoperoo-PE-rooperejo „teatru de operă”
simfoniesimfoniosim-fo-NI-o
jazzĵazoĴA-zo
muzică rockrokmuzikorok-mu-ZI-koroko singur este o stâncă mare (ReVo)
raprepoRE-po
cântec popularpopolkantopo-pol-KAN-to
cântec de leagănlulkantolul-KAN-to

Instrumente muzicale

RomânăEsperantoPronunțieNotă
instrument muzicalmuzikilo, muzikinstrumentomu-zi-KI-lo, mu-zi-kin-stru-MEN-toinstrumento singur înseamnă și unealtă
pianpianopi-A-nointerpretul: pianisto
orgăorgenoor-GE-noorgano este un organ al corpului
sintetizatorsintezilosin-te-ZI-lo
chitarăgitarogi-TA-rointerpretul: gitaristo
vioarăviolonovi-o-LO-nointerpretul: violonisto
violoncelviolonĉelovi-o-lon-ĈE-lo
contrabaskontrabasokon-tra-BA-so
harpăharpoHAR-po
flautflutoFLU-to
clarinetklarnetoklar-NE-to
oboihobojoho-BO-jo
fagotfagotofa-GO-to
trompetătrumpetotrum-PE-tointerpretul: trumpetisto
trombontrombonotrom-BO-no
saxofonsaksofonosak-so-FO-no
acordeonakordionoa-kor-di-O-no
tobătamburotam-BU-rotoboșarul: tamburisto

Ca să spui că cânți la un instrument, folosește ludi cu terminația complementului direct -n: Dick ludis pianon kaj Lucy kantis „Dick a cântat la pian, iar Lucy a cântat din gură.” O dorință funcționează la fel: Mi ĉiam volis lerni ludi tamburon „Mi-am dorit mereu să învăț să cânt la tobe.” ReVo citează și ludi sur la gitaro; vezi acuzativul. Interpretul primește -ist-, dar ReVo definește violonisto ca profesionist, deci pentru un hobby verbul e mai sigur: Mi ludas gitaron.

Pentru vorbitorii de română: verbul „a cânta” acoperă ambele sensuri („cânți la chitară” și „cânți un cântec”). Esperanto le desparte: ludi gitaron pentru instrument și kanti kanton pentru voce.

Artă, pictură și muzee

RomânăEsperantoPronunțieNotă
artăartoAR-tobelarto „arte frumoase”
artistartistoar-TIS-to
a picta (un tablou)pentriPEN-tria înfățișa ceva în linii și culori
tablou, picturăpentraĵopen-TRA-ĵo
pictorpentristopen-TRIS-to
vopseafarboFAR-bofarbi „a colora cu vopsea”
pensulăpenikope-NI-ko
a desenadesegnide-SEG-ni
desendesegnaĵode-seg-NA-ĵo
a sculptaskulptiSKULP-ti
sculpturăskulptaĵoskulp-TA-ĵoarta: skulptarto
sculptorskulptistoskulp-TIS-to
statuiestatuosta-TU-o
imagine, tabloubildoBIL-do
portretportretopor-TRE-to
peisajpejzaĝopej-ZA-ĝo
fotografiefotoFO-toReVo: acum mai folosit decât fotaĵo
a fotografiafotografifo-to-GRA-fiaparat foto: fotilo
muzeumuzeomu-ZE-o
galeriegalerioga-le-RI-ogalerie de artă (ReVo)
expozițieekspozicioeks-po-zi-CI-o

Desegni trasează forme cu linii, pentri folosește culori, iar farbi acoperă o suprafață, ca în blankfarba muro din ReVo „un perete vopsit în alb”.

Teatru, film și televiziune

RomânăEsperantoPronunțieNotă
teatruteatrote-A-tro
piesă de teatruteatraĵote-a-TRA-ĵo
actor, actrițăaktoro, aktorinoak-TO-ro, ak-to-RI-no-in- îl face feminin
rolroloRO-loludi la rolon de Hamleto (ReVo)
scenăscenejosce-NE-jo
scenariuscenarosce-NA-roReVo: schița unei piese sau a unui film
regizorreĝisorore-ĝi-SO-ro
spectacolspektaklospek-TA-klo
spectatorspektantospek-TAN-to
dramă, comedie, tragediedramo, komedio, tragedioDRA-mo, ko-me-DI-o, tra-ge-DI-o
biletbiletobi-LE-to
a aplaudaaplaŭdia-PLAŬ-diaplaŭdo „aplauze”
filmfilmoFIL-mofilmi „a filma”
cinematografie (arta)kinoKI-no„filmele”
cinema (clădirea)kinejoki-NE-joReVo dă și kinoteatro
realizator de filmefilmistofil-MIS-to
film de desene animatedesegnofilmode-seg-no-FIL-mo
televiziunetelevidote-le-VI-do

Cărți și literatură

RomânăEsperantoPronunțieNotă
cartelibroLI-bro
romanromanoro-MA-noși „un roman” (locuitor al Romei, ReVo)
nuvelănovelono-VE-loReVo: de obicei sub 50 de pagini
povestirerakontora-KON-to
poveste, basmfabelofa-BE-lo
poempoemopo-E-mo
poeziepoeziopo-e-ZI-o
poetpoetopo-E-to
vers, rimăverso, rimoVER-so, RI-mo
a scrie (o operă)verkiVER-kiverko „operă”
scriitor, autorverkisto, aŭtorover-KIS-to, aŭ-TO-ro
capitolĉapitroĉa-PI-tro
a citilegiLE-gilegado „citit”
bibliotecăbibliotekobi-bli-o-TE-ko
librărielibrejoli-BRE-jo
editurăeldonejoel-do-NE-joeldoni „a publica”

Verbe pentru ascultat, privit și creat

VerbSensExemplu
kantia cânta (din gură)Ĉu vi povas kanti tiun kanton? – Poți cânta cântecul acesta?
aŭskultia ascultaMi aŭskultas muzikon en la aŭto. – Ascult muzică în mașină.
aŭdia auziMi aŭskultis sed mi aŭdis nenion. – Am ascultat, dar n-am auzit nimic.
spektia urmări un spectacolNi spektis novan elsendon en televido. – Am urmărit o emisiune nouă la televizor.
pentria pictaMia ŝatokupo estas pentri sovaĝajn florojn. – Hobby-ul meu este să pictez flori sălbatice.
komponia compuneKiom da simfonioj komponis Betoveno? – Câte simfonii a compus Beethoven?
verkia scrie o operăĈu tiun ĉi libron verkis vi? – Tu ai scris cartea aceasta?
legia citiDum la manĝo mi legis libron. – În timpul mesei am citit o carte.

ReVo definește aŭskulti ca a fi atent pentru a auzi, iar aŭdi ca a percepe cu urechile. Spekti este pentru ceva jucat sau arătat: ReVo descrie urmărirea și ascultarea a ceea ce se prezintă într-un teatru, cinema sau circ. Rigardi este a-ți îndrepta privirea spre ceva.

De la rădăcină la persoană, loc și operă

SufixSens (PMEG)Exemple
-ist-persoană adesea ocupată cu aceasta, poate ca meseriepentristo, skulptisto, kantisto, verkisto
-aĵ-un lucru concretpentraĵo, desegnaĵo, teatraĵo, muzikaĵo
-ej-un loc făcut pentru aceastakoncertejo, kinejo, scenejo, librejo
-il-o unealtă sau un instrumentmuzikilo, fotilo, sintezilo
-ar-un întreg alcătuit din multeverkaro „toate operele unui autor”, kantaro „culegere de cântece”
-ad-o acțiune care continuăkantado, legado, pentrado
-ind-merită făcutvidinda „care merită văzut”, leginda „care merită citit”

Învață o rădăcină și primești toată familia: kanti dă kanto, kantisto și kantado. Vezi sufixele și formarea cuvintelor.

Expresii utile

EsperantoRomână
Kian muzikon vi ŝatas?Ce fel de muzică îți place?
Mi ŝatas ĵazon, sed mi ne ŝatas rokmuzikon.Îmi place jazzul, dar nu-mi place muzica rock.
Mi ludas gitaron.Cânt la chitară.
Kiom kostas bileto por la koncerto?Cât costă un bilet la concert?
Kie estas la plej proksima muzeo?Unde este cel mai apropiat muzeu?
Mi ŝatas pentri pejzaĝojn.Îmi place să pictez peisaje.
Ĉu la ekspozicio plaĉis al vi?Ți-a plăcut expoziția?
Ĉu vi iras al la kinejo?Mergi la cinema?
Kiu estas via plej ŝatata aktoro?Care este actorul tău preferat?
Kion vi legas nun?Ce citești acum?
Tiu libro estas leginda.Cartea aceea merită citită.

Kian muzikon? întreabă ce fel de muzică; Kiun muzikon? ar întreba care anume dintr-un set cunoscut (vezi corelative). În Ĉu la ekspozicio plaĉis al vi? expoziția este subiectul, iar persoana vine după al; vezi sentimente pentru plaĉi și ŝati.

Muzica, filmele și cărțile esperanto

Esperanto are o cultură proprie. Casa de discuri Vinilkosmo publică albume în esperanto din 1990, festivalul KEF a început în 1986, iar Angoroj (1964) este primul lungmetraj realizat în întregime în esperanto. Traducerea lui Zamenhof Hamleto a apărut în 1894, iar Gerda malaperis! (1983) de Claude Piron este un roman polițist scris pentru cei ce învață. Citește mai mult despre muzică și film și literatura esperanto. Ca să începi o conversație: Ĉu vi konas grupon, kiu kantas en Esperanto? – „Cunoști vreo formație care cântă în esperanto?”

Întrebări frecvente

Cum se spune „cânt la chitară” în esperanto?

Mi ludas gitaron. Folosește ludi cu -n pentru orice instrument: ludi pianon, ludi violonon. Există și forma cu sur: ludi sur la gitaro.

Care este diferența dintre aŭskulti și aŭdi?

Aŭskulti înseamnă a asculta cu intenție; aŭdi înseamnă a auzi. Mi aŭskultis sed mi aŭdis nenion înseamnă „Am ascultat, dar n-am auzit nimic.”

Cum se spun „pictor”, „tablou” și „sculptor” în esperanto?

Pentristo, pentraĵo și skulptisto. Adaugă -ist- la rădăcină pentru persoană și -aĵ- pentru lucrul făcut.

Ce este „cinema” în esperanto?

Kinejo este clădirea unde se proiectează filme; kino este arta filmului, ca în Vi ŝatas kinon, ĉu ne? „Îți place cinematografia, nu-i așa?”

Care este cuvântul esperanto pentru „roman”?

Romano. O nuvelă este novelo, o povestire rakonto, iar un poem poemo. Autorul este un verkisto sau aŭtoro.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.