Expresii
Descrierea oamenilor în esperanto: înfățișare și caracter
Spune cum e o persoană cu esti plus un adjectiv, apoi lasă -em-, -ul- și mal- să construiască majoritatea cuvintelor de caracter.
Descrii o persoană în esperanto cu esti „a fi” plus un adjectiv terminat în -a: Ŝi estas alta „Ea este înaltă”, Li estas afabla „El este amabil”. Pentru ce are o persoană, folosește havi „a avea” și un substantiv: Li havas barbon „El are barbă”. Întreabă cu Kia li estas? „Cum este el?” sau Kiel li aspektas? „Cum arată el?”. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.
Cum întrebi despre o persoană
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| Cum este ea? | Kia ŝi estas? | KI-a ŝi ES-tas | înfățișare sau caracter; exemplul PMEG continuă cu Ĉu li estas maljuna aŭ juna? |
| Cum arată ea? | Kiel ŝi aspektas? | KI-el ŝi as-PEK-tas | aspekti „a arăta, a părea” |
| Cât de înalt ești? | Kiel alta vi estas? | KI-el AL-ta vi ES-tas | kiom alta subliniază un grad ridicat (PMEG) |
| Câți ani ai? | Kiom da jaroj vi havas? | KI-om da JA-roj vi HA-vas | sau Kiom aĝa vi estas? |
Înălțime, constituție și vârstă
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| înalt | alta | AL-ta | și „sus”; altkreska „înalt de statură” |
| scund | malalta | mal-AL-ta | și „jos” |
| de înălțime medie | de meza kresko | de ME-za KRES-ko | kresko este statura unei persoane (ReVo) |
| slab, subțire | maldika | mal-DI-ka | nota de uz din ReVo îl preferă lui magra „uscățiv” |
| zvelt, elegant | svelta | SVEL-ta | slăbiciune grațioasă |
| gras | dika | DI-ka | și „gros” |
| corpolent | korpulenta | kor-pu-LEN-ta | de constituție masivă (ReVo: dika, malsvelta) |
| puternic | forta | FOR-ta | |
| musculos | muskola | mus-KO-la | |
| slab (fără putere) | malforta | mal-FOR-ta | |
| tânăr | juna | JU-na | |
| bătrân (despre om) | maljuna | mal-JU-na | lucrurile sunt malnova |
| de vârstă mijlocie | mezaĝa | me-ZA-ĝa | nici foarte tânăr, nici foarte bătrân (ReVo) |
| major, adult | plenaĝa | ple-NA-ĝa | destul de mare pentru drepturi civile depline (ReVo) |
Înălțimea și vârsta cu numere
Un număr plus o unitate în fața lui alta sau aĝa primește terminația -n. PMEG o numește o măsură care descrie adjectivul. Numerele sunt pe pagina cu numere.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| Ea are 170 cm înălțime. | Ŝi estas cent sepdek centimetrojn alta. | ŝi ES-tas cent SEP-dek cen-ti-ME-trojn AL-ta | măsură + -n |
| El are 20 de ani. | Li estas dudek jarojn aĝa. | li ES-tas DU-dek JA-rojn A-ĝa | la fel cu aĝa |
| Ea are 30 de ani. | Ŝi havas tridek jarojn. | ŝi HA-vas TRI-dek JA-rojn | și Ŝi aĝas tridek jarojn, pe care PMEG îl numește modern; Zamenhof ar fi spus havi aĝon de tridek jaroj |
| o fată de doisprezece ani | dekdujara knabino | dek-du-JA-ra kna-BI-no | un singur cuvânt, fără -n |
| El este cu doi ani mai mare decât mine. | Li estas du jarojn pli aĝa ol mi. | li ES-tas du JA-rojn pli A-ĝa ol mi | -n arată diferența |
Păr, față și ochelari
Alte părți ale corpului sunt pe pagina cu corpul și sănătatea, iar culorile pentru păr și ochi pe pagina cu culori.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| tot părul | hararo | ha-RA-ro | un fir de păr este haro |
| păr lung, scurt | longaj, mallongaj haroj | LON-gaj, mal-LON-gaj HA-roj | |
| creț, buclat | bukla | BUK-la | în spirală (ReVo) |
| drept | rekta | REK-ta | nu curbat (ReVo) |
| blond | blonda | BLON-da | galben între auriu și șaten deschis |
| roșcat, cărunt | ruĝhara, grizhara | ruĝ-HA-ra, griz-HA-ra | culoare + hara; ReVo are fajrohara |
| chel | kalva | KAL-va | un bărbat chel este kalvulo |
| barbă | barbo | BAR-bo | barba „cu barbă”, senbarba „fără barbă” |
| mustață | lipharoj | lip-HA-roj | plural, păr pe buza de sus |
| ochelari | okulvitroj | o-kul-VI-troj | plural, ca în română |
| frumos, drăguț | bela | BE-la | un singur cuvânt pentru ambele; malbela „urât” |
Porți ochelari cu porti (vezi hainele): Ŝi portas okulvitrojn – „Ea poartă ochelari”.
Cuvinte de caracter
Adjective de caracter, cu opusul în mal- în notă acolo unde perechea e utilă.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| amabil, bun | afabla | a-FA-bla | malafabla „nepoliticos, aspru” |
| prietenos | amika | a-MI-ka | ca un prieten |
| politicos | ĝentila | ĝen-TI-la | malĝentila „needucat” |
| vesel | gaja | GA-ja | se vede la exterior; vezi sentimentele |
| cinstit | honesta | ho-NES-ta | |
| generos | malavara | mal-a-VA-ra | opusul lui avara „zgârcit” |
| modest | modesta | mo-DES-ta | |
| fermecător | ĉarma | ĈAR-ma | |
| rușinos | hontema | hon-TE-ma | ușor de rușinat |
| timid, fricos | timema | ti-ME-ma | înclinat spre frică |
| curajos | kuraĝa | ku-RA-ĝa | malkuraĝa „laș” |
| calm | trankvila | tran-KVI-la | |
| serios | serioza | se-ri-O-za | |
| amuzant | amuza | a-MU-za | |
| înțelept | saĝa | SA-ĝa | malsaĝa „nechibzuit, prost” |
| prost | stulta | STUL-ta | mai tare decât malsaĝa: lipsit profund de minte (ReVo) |
| spiritual, isteț | sprita | SPRI-ta | umor rapid, original |
| curios | scivolema | sci-vo-LE-ma | |
| harnic | diligenta, laborema | di-li-GEN-ta, la-bo-RE-ma | |
| leneș | maldiligenta, pigra | mal-di-li-GEN-ta, PI-gra | |
| răbdător | pacienca | pa-ci-EN-ca | malpacienca „nerăbdător” |
| vorbăreț | parolema | pa-ro-LE-ma | |
| tăcut din fire | silentema | si-len-TE-ma | preferă tăcerea (ReVo) |
| iute la mânie | kolerema | ko-le-RE-ma |
Cum construiesc -em-, -ul- și mal- cuvinte de caracter
| Parte de cuvânt | Sens | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| -em- | înclinat spre | paroli → parolema | a vorbi → vorbăreț |
| -ul- | o persoană cu această calitate | saĝa → saĝulo | înțelept → un om înțelept |
| mal- | contrariul | diligenta → maldiligenta | harnic → leneș |
-em- înseamnă o înclinație firească și stă de obicei pe o rădăcină verbală: timi „a se teme” dă timema. -ul- transformă o calitate într-o persoană: honesta dă honestulo, juna dă junulo. PMEG adaugă că -em- poate fi adesea omis înainte de -ul-, așa că timemulo devine timulo. La plural aceste cuvinte sunt neutre (saĝuloj „oameni înțelepți”), dar un -ulo la singular sună adesea masculin, așa că adaugă -in- pentru o femeie: junulino, belulino. PMEG notează că mulți vorbitori consideră ŝi estas belulo greșit. Mai multe la sufixe.
mal- inversează sensul, iar opusele listează zeci de perechi. Diferă de ne: Ŝi ne estas afabla „Ea nu este amabilă” este mai blând decât Ŝi estas malafabla „Ea este neprietenoasă”.
Patru descrieri scurte
O prietenă. Mia amikino Anna estas alta kaj svelta. Ŝi havas longajn blondajn harojn kaj bluajn okulojn. Ŝi estas afabla, gaja kaj iom timema. – „Prietena mea Anna este înaltă și zveltă. Are păr lung, blond, și ochi albaștri. Este amabilă, veselă și puțin timidă.”
Un bunic. Mia avo estas maljuna kaj iom dika. Li havas grizan barbon kaj portas okulvitrojn. Li estas saĝa kaj pacienca, kaj li ŝatas ŝerci. – „Bunicul meu este bătrân și puțin corpolent. Are barbă căruntă și poartă ochelari. Este înțelept și răbdător și îi place să glumească.”
Un băiat. Mia frato estas dekdujara. Li estas malalta kaj maldika, kaj li havas mallongajn brunajn harojn. Li estas scivolema kaj diligenta, sed ne tre parolema. – „Fratele meu are doisprezece ani. Este scund și slab și are părul scurt, castaniu. Este curios și harnic, dar nu foarte vorbăreț.”
O întrebare și un răspuns. Kiel aspektas via nova instruisto? – Li estas juna kaj alta. Li havas barbon kaj okulvitrojn. – Kia li estas? – Li estas tre ĝentila, sed iom serioza. – „Cum arată noul tău profesor? Este tânăr și înalt. Are barbă și ochelari. Cum este el? Este foarte politicos, dar puțin serios.”
Adjectivele se acordă cu substantivul, deci longajn blondajn harojn are -j și -n la toate trei cuvintele (vezi substantivele și adjectivele). Iom „puțin” și tre „foarte” înmoaie sau întăresc orice adjectiv.
Întrebări frecvente
Cum se spun „înalt” și „scund” despre o persoană în esperanto?
Alta este înalt, iar malalta este scund (și „jos”). Pentru vârstă, juna este tânăr și maljuna bătrân.
Cum întrebi cum arată cineva în esperanto?
Spune Kiel li aspektas? pentru înfățișare. Kia li estas? este mai larg: răspunsul poate fi despre înfățișare sau despre caracter.
Cum spui vârsta unei persoane în esperanto?
Spune Li estas dudek jarojn aĝa sau Li havas dudek jarojn. Înaintea unui substantiv, un singur cuvânt face treaba: dudekjara viro „un bărbat de douăzeci de ani”.
Care este diferența dintre timema și timulo?
Timema este un adjectiv, „timid”. Timulo este un substantiv, „un om timid”, forma scurtă de la timemulo.
Cum se spune „frumos” sau „drăguț” în esperanto?
Ambele sunt bela: bela viro „un bărbat frumos”, bela virino „o femeie frumoasă”. Belulo înseamnă „o persoană frumoasă”; pentru o femeie, belulino este mai sigur.
Surse
- PMEG – N por mezuro (măsuri precum dudek jarojn aĝa)
- PMEG – Tabelvortoj je A (kia) și je EL (kiel, kiom)
- PMEG – EM, UL și MAL
- ReVo: alta, dika, juna, bela, belulo, blonda, haro, hararo, lipharoj, barbo, kalva, okulvitroj, bukla, rekta
- ReVo: svelta, magra, korpulenta, muskola, kresko, aĝo, mezaĝa, plenaĝa, aspekti
- ReVo: afabla, amika, ĝentila, gaja, honesta, avara, malavara, modesta, ĉarma, hontema, timema, kuraĝa, trankvila, serioza, amuza
- ReVo: saĝa, saĝulo, stulta, sprita, scivolema, diligenta, laborema, pigra, pacienca, parolema, silentema, kolerema, ŝerci
- Fundamento de Esperanto – Ekzercaro (lipharoj, gajaj, kuraĝa, diligenta, honesta)
- Tatoeba (CC BY 2.0 FR), care confirmă formele întrebărilor: #517979, #433818, #2207708, #1473189, #2773294
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.