Expresii
Proverbe și zicători în esperanto, cu înțelesuri
Proverbele clasice în esperanto, în formularea originală, cu traducerea literală și proverbele românești care le corespund.
Proverbaro Esperanta este o culegere de circa 2.630 de proverbe și zicători pe care L. L. Zamenhof le-a pus în esperanto și le-a publicat în 1910. A pornit de la o culegere pe care tatăl său, Markus Zamenhof, o adunase în rusă, poloneză, franceză și germană. Mai jos sunt 32 dintre zicătorile ei, grupate pe teme, fiecare cu o traducere literală și, acolo unde există unul cunoscut și sigur, proverbul românesc corespunzător.
Proverbe esperanto pe teme
Formularea și ortografia urmează edițiile din 1910 și 1925; apostroful din Temp' ține locul unui -o căzut. Echivalentele românești sunt apropiate ca sens, nu cuvânt cu cuvânt; „–” înseamnă că nu există unul cunoscut și sigur. Pentru expresii de zi cu zi, vezi expresii de bază.
Muncă și bani
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Komenco bona — laboro duona. | Un început bun este jumătate din muncă. | – |
| Sen laboro ne venas oro. | Fără muncă nu vine aurul. | – |
| Kiu amas la liton, ne akiros profiton. | Cine iubește patul nu va câștiga profit. | – |
| Ne prokrastu ĝis morgaŭ, kion vi povas fari hodiaŭ. | Nu amâna până mâine ce poți face azi. | Nu lăsa pe mâine ce poți face azi. |
| Ŝparu groŝon — vi havos plenan poŝon. | Economisește un ban și vei avea buzunarul plin. | – |
Vorbe și tăcere
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Parolo estas arĝento, oron similas silento. | Vorba este argint; tăcerea seamănă cu aurul. | Vorba e de argint, tăcerea e de aur. |
| Granda parolisto estas duba faristo. | Un mare vorbitor este un om de faptă îndoielnic. | – |
| Vundo pasas, vorto restas. | Rana trece, vorba rămâne. | – |
| La muro havas orelojn. | Peretele are urechi. | Și pereții au urechi. |
| Gardu vin du baroj: lipoj kaj dentaroj. | Să te păzească două bariere: buzele și dinții. | – |
Prieteni
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Amikon montras malfeliĉo. | Nenorocirea arată prietenul. | Prietenul la nevoie se cunoaște. |
| Kun kiu vi festas, tia vi estas. | Cu cine petreci, așa ești. | Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești. |
Învățătură
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Per pacienco venas scienco. | Prin răbdare vine știința. | – |
| Lernu juna — vi scios maljuna. | Învață tânăr și vei ști la bătrânețe. | – |
| Homo lernas la tutan vivon. | Omul învață toată viața. | Omul cât trăiește, învață. |
Timp și noroc
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Temp' estas mono. | Timpul este bani. | Timpul înseamnă bani. |
| Kiu vivos, tiu vidos. | Cine va trăi, acela va vedea. | Vom trăi și vom vedea. |
| Ne en unu tago elkreskis Kartago. | Cartagina n-a crescut într-o singură zi. | Roma nu s-a construit într-o zi. |
| Plej bone ridas, kiu laste ridas. | Râde cel mai bine cine râde ultimul. | Cine râde la urmă, râde mai bine. |
| Pli bone malfrue, ol neniam. | Mai bine târziu decât niciodată. | Mai bine mai târziu decât niciodată. |
Cauză și efect, aparențe
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Kiu semas venton, rikoltos fulmotondron. | Cine seamănă vânt va culege furtună cu fulgere. | Cine seamănă vânt, culege furtună. |
| Kia ago, tia pago. | Cum e fapta, așa e plata. | – |
| Ne ĉio brilanta estas diamanto. | Nu tot ce strălucește este diamant. | Nu tot ce strălucește este aur. |
| Ne juĝu pri afero laŭ ĝia ekstero. | Nu judeca un lucru după aspectul lui exterior. | Nu judeca cartea după copertă. |
| Unu ovo malbona tutan manĝon difektas. | Un ou rău strică toată masa. | – |
Animale, acasă și în lume
| Esperanto | Sens literal | Echivalent românesc |
|---|---|---|
| Kiu bojas, ne mordas. | Cine latră nu mușcă. | Câinele care latră nu mușcă. |
| Kiam kato promenas, la musoj festenas. | Când pisica se plimbă, șoarecii petrec. | Când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii. |
| Fiŝo pli granda malgrandan englutas. | Peștele mai mare îl înghite pe cel mic. | Peștele cel mare îl înghite pe cel mic. |
| Pri la lupo rakonto, kaj la lupo renkonte. | Povestești despre lup, și lupul îți iese în cale. | Vorbești de lup și lupul la ușă. |
| Monto gravediĝis, muso naskiĝis. | Muntele a rămas gravid, s-a născut un șoarece. | Muntele a născut un șoarece. |
| Ĉio transmara estas ĉarma kaj kara. | Tot ce vine de peste mări este fermecător și scump. | – |
| Neniu estas profeto en sia urbeto. | Nimeni nu este profet în orășelul său. | Nimeni nu este profet în țara lui. |
De unde vine Proverbaro?
Markus Zamenhof a început să publice în 1905 o frazeologie comparată ruso-polono-franco-germană și a murit înainte să o termine. La dorința lui de a avea și o parte în esperanto, fiul său a pregătit-o; a apărut pe fascicule, apoi ca volum în 1910, cu o a doua ediție la Paris în 1925. Culegerea amestecă proverbe adevărate cu expresii idiomatice, precum Ĉerpi akvon per kribrilo – „a scoate apă cu sita”, o muncă fără rost. Vezi și Zamenhof și literatura esperanto.
Textul are 1.232 de grupuri numerotate de zicători înrudite, ordonate după cuvintele-cheie rusești ale originalului, cu un indice tematic alfabetic la sfârșit.
Cum se folosește astăzi?
Dicționarul ReVo include ediția din 1974 în bibliografia sa (abrevierea PrV) și o citează la multe intrări. Lingvista Sabine Fiedler (2015) arată că doar circa 7% din cele 2.630 de unități sunt cunoscute de vorbitori și numește foarte populare astăzi ultimele două zicători din tabele. O versiune modernă mai completă, Oklingva Proverbaro în opt limbi, a apărut în 2020. Mai multe lecturi: texte-model.
Formarea cuvintelor în proverbe
| Cuvânt | Părți | Sens |
|---|---|---|
| proverbaro | proverb·ar·o | o culegere de proverbe |
| dentaro | dent·ar·o | dinții ca ansamblu |
| parolisto, faristo | parol·ist·o, far·ist·o | un vorbitor, un om de faptă (-ist-: cineva care face ceva ca meserie sau obicei) |
| malfeliĉo | mal·feliĉ·o | nenorocire |
| malfrue | mal·fru·e | târziu (frue este „devreme”) |
| malŝpari | mal·ŝpar·i | a risipi, contrariul lui ŝpari „a economisi” |
Sufixul -ar- înseamnă un întreg alcătuit din multe lucruri asemănătoare, -ist- o persoană care face ceva des sau profesional, iar mal- contrariul direct. Vezi formarea cuvintelor, sufixele și prefixele.
Tipare care le fac ușor de ținut minte
Multe proverbe rimează (ago – pago, bona – duona) sau pun în pereche corelative: Kiu vivos, tiu vidos, Kia ago, tia pago. Altele folosesc ju … des: Ju pli da bruo, des malpli da ĝuo. – „Cu cât mai mult zgomot, cu atât mai puțină plăcere.” Fiedler notează că adesea pun complementul înaintea verbului, cum permite terminația -n (Amikon montras malfeliĉo), sau schimbă ordinea verbelor pentru accent: Pri gustoj oni disputi ne devas (ordinea simplă: oni ne devas disputi).
Expresii idiomatice din dicționar
ReVo înregistrează și expresii figurate:
| Esperanto | Explicația din ReVo | Intrare |
|---|---|---|
| perdi la kapon | a-și pierde mințile, a o lua razna | kapo |
| lia nomo estas sur ĉies lango | este foarte cunoscut | lango |
| bruligi siajn fingrojn | a se compromite, a avea experiențe neplăcute | fingro |
| foriri kun longa nazo | a pleca dezamăgit, fără să fi realizat nimic | nazo |
Întrebări frecvente
Cine a scris proverbele esperanto?
L. L. Zamenhof a alcătuit culegerea, transpunând în esperanto zicătorile din culegerea ruso-polono-franco-germană a tatălui său, Markus Zamenhof. De aceea multe seamănă cu proverbe cunoscute în toată Europa.
Câte proverbe are Proverbaro Esperanta?
Circa 2.630 de proverbe distincte, după Fiedler (2015), Vikipedio și numerotarea ediției din 1974. Sunt tipărite în 1.232 de grupuri numerotate, iar unele zicători se repetă în mai multe grupuri.
Ce proverbe esperanto cunosc de fapt vorbitorii?
Puține: doar circa 7% din unități sunt cunoscute de toți (Fiedler, 2015). Ea numește foarte populare Ĉio transmara estas ĉarma kaj kara și Neniu estas profeto en sia urbeto.
Unde pot citi întregul Proverbaro?
Ediția din 1925 este transcrisă pe Vikifontaro (Wikisource în esperanto); o copie digitalizată a textului din 1910 este de asemenea online (vezi Surse).
Surse
- Vikifontaro: Proverbaro Esperanta (L. Zamenhof, 2a eld., 1925)
- Proverbaro Esperanta, textul din 1910 cu ambele prefețe – copie digitalizată, folosită pentru a verifica proverbele de mai sus
- Vikipedio: Proverbaro Esperanta și Wikipedia: Proverbaro Esperanta
- Vikipedio: Oklingva Proverbaro
- Rob Keetlaer: Esperantaj proverboj – numerotarea celor 2.630 de proverbe; verificare încrucișată a formulării
- Sabine Fiedler: Esperanto Phraseology (2015)
- ReVo: bibliografie, proverbo, parolo, fari, dento, feliĉa, ŝpari
- PMEG: AR, IST, MAL, Apostrofo
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.