Expresii
Falși prieteni în esperanto: cuvinte care păcălesc românii
Cuvinte esperanto care par românești, dar înseamnă altceva, fiecare cu cuvântul potrivit pentru sensul din română.
Un fals prieten în esperanto este un cuvânt care seamănă cu un cuvânt românesc, dar are alt sens. Cel mai cunoscut exemplu este romano, care înseamnă „roman” (opera literară), nu „român”: românul este rumano. Tabelele de mai jos grupează 21 de cuvinte și au fost verificate în dicționarul Reta Vortaro (ReVo). Seamănă cu este cuvântul românesc care îți vine în minte, De fapt înseamnă este sensul din esperanto, iar Spune în schimb dă cuvântul esperanto pentru ce voiai să spui în română.
Pentru un vorbitor de română, multe cuvinte „internaționale” sunt prieteni adevărați (vezi mai jos). Cele mai periculoase capcane sunt cuvintele mici și foarte frecvente, ca al, ĉe, ne sau mi, care apar în aproape fiecare propoziție.
Cuvinte mici
| Esperanto | Seamănă cu | De fapt înseamnă | Spune în schimb |
|---|---|---|---|
| al | „al” (articol posesiv) | „către, la”: Mi donas ĝin al Petro. „Îi dau asta lui Petru.” | de „al, a, ai, ale”: la libro de Petro „cartea lui Petru” |
| ĉe | „ce” (se citește la fel) | „la, lângă, în casa cuiva”: ĉe la pordo „la ușă” | kio „ce”: Kio estas tio? „Ce este asta?” |
| ne | „ne” (pronume: „ne vede”) | „nu”: Mi ne scias. „Nu știu.” | nin „ne” (pe noi): Li vidas nin. „Ne vede.” |
| nu | „nu” | „hai, ei bine”: Nu, ni vidu. „Hai să vedem.” | ne „nu” |
| mi | „mi” (îmi, mi-a dat) | „eu”, mereu subiect: Mi legas. „Eu citesc.” | al mi „mie”; min „mă”: Vi vidas min. „Mă vezi.” |
| vi | „vi” (vi s-a spus) | „tu” sau „voi”, mereu subiect: Vi parolas. „Tu vorbești.” | al vi „vouă”; vin „te, vă” |
| ni | „ni” (ni s-a spus) | „noi”, subiect: Ni iras. „Noi mergem.” | al ni „nouă”; nin „ne” |
| li | „li” (li s-a spus) | „el”, subiect: Li venas. „El vine.” | al ili „lor”; ilin „îi, le” |
| se | „se” (reflexiv: „se spală”) | „dacă”: Se pluvos, mi restos hejme. „Dacă va ploua, rămân acasă.” | sin „se”: Li lavas sin. „El se spală.” |
| por | „por” (al pielii) | „pentru”: Ĝi estas por vi. „Este pentru tine.” | poro „por” |
Mi, vi, ni și li sunt pronume de subiect; ca complement direct primesc -n (min, vin, nin, ilin). Româna are forme scurte de dativ cu aceleași litere („mi-a dat”, „vi s-a spus”), tocmai de aceea e ușor să le încurci. Mai multe la pronume și prepoziții. Atenție și la sunet: ĉe se citește „ce”, dar înseamnă „la”, nu „ce”.
Lucruri, locuri și persoane
| Esperanto | Seamănă cu | De fapt înseamnă | Spune în schimb |
|---|---|---|---|
| romano | „român” | „roman” (operă literară); ReVo are alt romano pentru „locuitor al Romei” | rumano „român”, rumana „românesc” |
| strato | „strat” | „stradă” | tavolo „strat, pătură” (ReVo: și „pătură socială”) |
| tablo | „tablou” | „masă” (mobilă) | bildo, pentraĵo „tablou”; tabulo „scândură, placă, tablă” |
| banko | „bancă” (și de școală) | „bancă” financiară | benko „bancă” (mobilă pentru șezut) |
| koro | „cor” | „inimă” | ĥoro „cor” (de cântăreți) |
| horo | „horă” | „oră” | danco „dans” (horă = dans popular în cerc) |
| magazeno | „magazin” | „depozit”; și „mare magazin” | vendejo, butiko „magazin” |
| fino | „fin” | „sfârșit” | delikata „fin, delicat” |
| parenco | „părinte, părinți” | „rude” | gepatroj „părinți” |
| nur | „nur” (farmec) | „doar” | ĉarmo „nur, farmec” |
ReVo definește tablo drept mobilă formată dintr-un blat sprijinit pe unul sau mai multe picioare, deci „masă”, nu „tablou”. Magazeno are în ReVo două sensuri: „depozit” și „magazin mare cu mărfuri diverse”; magazino este însă „revistă populară”. Mai multe în casă și locuință și familie.
Cuvinte care se suprapun doar parțial
| Esperanto | Seamănă cu | De fapt înseamnă | Spune în schimb |
|---|---|---|---|
| ĵurnalo | „jurnal” | „ziar; buletin de știri” | taglibro „jurnal (personal)” |
Prieteni adevărați: asemănări care nu păcălesc
Unele cuvinte care par românești chiar înseamnă același lucru: eventuala „eventual”, simpatia „simpatic”, ĝentila „gentil” (ReVo: politicos, amabil), larĝa „larg”, kampo „câmp”, gazeto „gazetă”, fabriko „fabrică”, bileto „bilet”, gusto „gust”, rapida „rapid”. Citește-le însă cu pronunția esperanto: ĝ ca „ge/gi”, ĉ ca „ce/ci”, c ca „ț”.
Falșii prieteni în propoziții
| Esperanto | Română |
|---|---|
| Mi legas romanon, kaj mi estas rumano. | Citesc un roman și sunt român. |
| Mi loĝas sur la strato Mozart. | Locuiesc pe strada Mozart. |
| La tablo estas apud la benko. | Masa este lângă bancă. |
| Mia koro batas pli rapide. | Inima mea bate mai repede. |
| Estas la tria horo. | Este ora trei. |
| Se vi volas, venu ĉe mi. | Dacă vrei, vino la mine. |
| Mi ne scias. – Nu, ni vidu. | Nu știu. – Hai să vedem. |
Cum eviți falșii prieteni
- Caută orice cuvânt care îți pare românesc în dicționar și citește sensul, nu doar traducerea.
- Învață mai întâi cuvintele zilnice cu cele mai frecvente 100 de cuvinte.
- Folosește sufixele: -ej- „loc”, -aĵ- „lucru concret”. Vezi sufixele și greșelile frecvente.
Întrebări frecvente
Ce este un fals prieten în esperanto?
Un cuvânt esperanto care seamănă cu unul din limba ta, dar are alt sens. Pentru români: romano „roman”, strato „stradă”, koro „inimă”.
Cum se spune „român” în esperanto?
Rumano, cu u. România este Rumanujo (sau Rumanio), limba este la rumana. Romano înseamnă „roman” (operă literară).
Înseamnă nu „nu” în esperanto?
Nu. „Nu” se spune ne; nu este o interjecție: „hai, ei bine”.
Cum se spune „cor” în esperanto?
Ĥoro. Koro înseamnă „inimă”.
Surse
- ReVo (Reta Vortaro): romano, rumano, strato, tavolo, tablo, banko, benko, koro, ĥoro, horo, magazeno, magazino, fino, parenco, gepatroj, nur, ĵurnalo, ĝentila, larĝa, kampo, eventuala, simpatia
- ReVo: strato, tablo, tabulo, romano
- PMEG: Personaj pronomoj
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.