Esperantopedia

Expresii

Politică și societate în esperanto: cuvinte din știri

Cuvintele de bază din știri și din discuțiile politice, plus expresii pentru a fi de acord, a nu fi de acord și a propune.

Actualizat: 4 min de citit

Politica este politiko, un guvern este un registaro, iar a vota este voĉdoni. Majoritatea cuvintelor politice sunt rădăcini internaționale cu terminație esperanto, așa că parlamento, kandidato, demokratio și traktato par cunoscute. Pagina grupează circa 80 de cuvinte pe teme, apoi adaugă expresii de discuție și formare de cuvinte. Cuvintele sunt etichete neutre; pagina nu ia nicio parte. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

Stat și putere

Ŝtato este organizarea politică, iar lando teritoriul; ambele se folosesc pentru „țară”. Registaro este reg·ist·ar·o: reg- „a conduce”, -ist- pentru o persoană, -ar- pentru un grup. Un membru al unui guvern este un registo (ReVo).

RomânăEsperantoPronunțieNotă
politicăpolitikopo-li-TI-koun singur cuvânt pentru ambele sensuri
statŝtatoŜTA-to
guvernregistarore-gis-TA-ro
ministruministromi-NIS-trominister: ministerio, ministrejo
prim-ministruĉefministroĉef-mi-NIS-troĉefo „șef” + ministro
președinte al unei țăriprezidentopre-zi-DEN-toReVo: un caz particular al lui prezidanto
președinte de ședințăprezidantopre-zi-DAN-tode la prezidi „a prezida”
șef de statŝtatestroŝta-TES-troŝtat- + -estr- „conducător”
rege, reginăreĝo, reĝinoRE-ĝo, re-ĜI-no
republicărespublikores-pu-BLI-ko
parlamentparlamentopar-la-MEN-to
deputatdeputitode-pu-TI-toși „reprezentant”
legeleĝoLE-ĝo
constituțiekonstituciokon-sti-tu-CI-o
instanțăjuĝejoju-ĜE-jojuĝi „a judeca” + -ej- „loc”; și tribunalo
primarurbestrour-BES-trourbo „oraș” + -estr-

Alegeri și partide

Elekti „a alege” are complement direct, deci cere acuzativul -n: Ni elektas la urbestron. După voĉdoni „a vota”, o prepoziție arată cum: voĉdoni por la propono „pentru”, voĉdoni kontraŭ la propono „împotriva”, voĉdoni pri la propono „asupra” (vezi prepozițiile). ReVo are și baloti „a vota prin buletin”, dar spune că voĉdoni sau elekti îl pot înlocui oricând.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
alegereelektoe-LEK-to
a alegeelektie-LEK-ticere -n
a votavoĉdonivoĉ-DO-nivoĉo „voce, vot” + doni „a da”
vot (actul)voĉdonovoĉ-DO-no
drept de votvoĉdonrajtovoĉ-don-RAJ-to
buletin de votbalotiloba-lo-TI-lo
secție de votarebalotejoba-lo-TE-jo-ej- „loc”
candidatkandidatokan-di-DA-to
partidpartiopar-TI-omembru: partiano
campaniekampanjokam-PAN-jo
majoritateplimultopli-MUL-toși majoritato (rar, ReVo)
minoritatemalplimultomal-pli-MUL-tomal- „opusul”
opozițieopozicioo-po-zi-CI-o
referendumreferendumore-fe-ren-DU-mo

Drepturi, societate și economie

RomânăEsperantoPronunțieNotă
drept (de a face ceva)rajtoRAJ-to
libertateliberecoli-be-RE-co
egalitateegalecoe-ga-LE-co
dreptatejustecojus-TE-co
democrațiedemokratiode-mo-kra-TI-o
dictaturădiktaturodik-ta-TU-ro
societatesocioso-CI-o
cetățeancivitanoci-vi-TA-no
popor, populația unei națiunipopolopo-PO-lo
impozitimpostoim-POS-toplural impostoj
economieekonomioe-ko-no-MI-o
sindicatsindikatosin-di-KA-tomuncitorii: laboristoj, vezi meserii și muncă
grevăstrikoSTRI-ko
demonstrațiemanifestacioma-ni-fes-ta-CI-o
stânga, dreapta (aripi politice)maldekstra, dekstramal-DEKS-tra, DEKS-traadjective; ReVo înregistrează ambele sensuri politice

Știri și dezbateri

Novaĵo este format din nov- „nou” și -aĵ- „lucru”: o știre, de obicei la plural novaĵoj. Un ziar este gazeto sau ĵurnalo. Deși seamănă cu „jurnal”, ĵurnalo este un ziar sau un buletin de știri (ReVo), nu un jurnal intim.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
știrinovaĵono-VA-ĵo
ziargazeto, ĵurnaloga-ZE-to, ĵur-NA-lo
jurnalistĵurnalistoĵur-na-LIS-to
presagazetaroga-ze-TA-rotoate ziarele dintr-un loc
mass-mediaamaskomunikiloa-mas-ko-mu-ni-KI-loamas- „masă”
faptfaktoFAK-to
opinieopinioo-pi-NI-oa crede: opinii
dezbateredebatode-BA-to
discuție, a discutadiskuto, diskutidis-KU-to, dis-KU-ti
argumentargumentoar-gu-MEN-to
propunere, a propunepropono, proponipro-PO-no, pro-PO-ni
a fi de acordkonsentikon-SEN-ti
a nu fi de acordmalkonsentimal-kon-SEN-timal- + konsenti
acord, înțelegereinterkonsentoin-ter-kon-SEN-to
compromiskompromisokom-pro-MI-so
a susținesubteni, apogisub-TE-ni, a-PO-gi
a se opunekontraŭikon-TRAŬ-i

Relații internaționale

Organizația Națiunilor Unite este Unuiĝintaj Nacioj (UN), formată din unuiĝi „a se uni”, terminația de participiu -int- și pluralul -aj. ReVo notează că nacio înseamnă în mod normal „un popor”; sensul „stat” apare în termeni traduși din engleză, ca acesta. Uniunea Europeană este Eŭropa Unio (EU), definită în ReVo ca uniune economică și politică a statelor europene, fondată în 1993. Asociația Universală de Esperanto are relații oficiale cu UNESCO și cu ECOSOC al ONU (vezi organizații de esperanto).

RomânăEsperantoPronunțieNotă
Organizația Națiunilor UniteUnuiĝintaj Nacioju-nu-i-ĜIN-taj na-CI-ojlitere mari la ambele cuvinte
Uniunea EuropeanăEŭropa Unioeŭ-RO-pa u-NI-o
internaționalinternaciain-ter-na-CI-a
ambasadăambasadoam-ba-SA-do
ambasadorambasadoroam-ba-sa-DO-ro
tratattraktatotrak-TA-to
războimilitomi-LI-to
pacepacoPA-co
sancțiuni (pedepse)sankciumosank-ci-U-mosankcio singur înseamnă aprobare
refugiatrifuĝintori-fu-ĜIN-to
granițălandlimoland-LI-molando + limo „limită”

Despre sancțiuni, ReVo definește sankcio ca aprobare oficială, marchează sensul de pedeapsă ca de evitat și dă sankciumo pentru o pedeapsă ce urmează unei fapte politice reprobabile. Numele țărilor și ale naționalităților (Francio, Usono, usonano) sunt pe pagina țări și limbi.

Expresii pentru o discuție

EsperantoRomână
Mi konsentas kun vi.Sunt de acord cu tine.
Mi ne konsentas kun vi pri tio.Nu sunt de acord cu tine în privința asta.
Laŭ mia opinio, la propono estas bona.După părerea mea, propunerea este bună.
Mi opinias, ke ni bezonas pli da tempo.Cred că avem nevoie de mai mult timp.
Kion vi opinias pri la nova leĝo?Ce părere ai despre legea nouă?
Tio estas fakto, ne opinio.Acesta este un fapt, nu o opinie.
Ni devas trovi kompromison.Trebuie să găsim un compromis.
Mi proponas, ke ni voĉdonu.Propun să votăm.
Kiu voĉdonas por la propono, kaj kiu kontraŭ?Cine votează pentru propunere și cine împotrivă?

Konsenti este cuvântul obișnuit pentru „a fi de acord”; propriul exemplu din ReVo este mi konsentas kun vi. După proponi, ke este urmat de forma cu -u: Mi proponas, ke ni voĉdonu. Româna folosește în același loc conjunctivul („să votăm”), deci construcția va suna familiar.

Propoziții din știri

EsperantoRomână
La registaro proponis novan leĝon.Guvernul a propus o lege nouă.
La parlamento voĉdonis pri la leĝo.Parlamentul a votat legea.
Ni elektos novan prezidenton.Vom alege un nou președinte.
La elekto okazos en Novembro.Alegerile vor avea loc în noiembrie.
La ministro parolis kun ĵurnalistoj.Ministrul a vorbit cu jurnaliștii.
La du landoj subskribis traktaton pri paco.Cele două țări au semnat un tratat de pace.
Ĉiu civitano havas la rajton voĉdoni.Fiecare cetățean are dreptul de a vota.
Mi legas la novaĵojn ĉiutage.Citesc știrile în fiecare zi.

Complementele directe primesc -n: novan leĝon, prezidenton, traktaton. Numele lunilor se scriu cu literă mare, ca în Novembro.

Formarea altor cuvinte politice

Învață terminațiile și vei putea citi multe cuvinte pe care nu le-ai întâlnit. Politikisto este „politician”, de la politiko + -ist-; PMEG pune cuvintele cu -ist- în pereche cu cele cu -ism-, ca în socialismo și socialisto din ReVo. O rădăcină poate numi sistemul, persoana și calitatea: demokratio „democrație”, demokrato „democrat”, demokrata „democratic”.

Parte de cuvântSensExempluRomână
-ist-persoană ocupată cu aceastapolitikistopolitician
-ism-doctrină, sistemliberalismo, socialismoliberalism, socialism
-an-membrupartiano, civitanomembru de partid, cetățean
-ej-locbalotejosecție de votare
-ar-grupgazetaro, ministraropresa, un cabinet
-estr-conducătorurbestro, ŝtatestroprimar, șef de stat
-ec-calitatelibereco, egalecolibertate, egalitate
eks-fosteksministrofost ministru
mal-opusulmalplimulto, malkonsentiminoritate, a nu fi de acord

Tiparul este același ca la alte teme: vezi sufixele și prefixele.

Unde citești știri în esperanto

Presa în esperanto este restrânsă, deci folosește-o ca exercițiu de lectură pentru aceste cuvinte, nu ca pe un serviciu zilnic de știri mondiale.

  • Monato – o revistă lunară internațională de știri, a editurii Flandra Esperanto-Ligo din Anvers. ReVo citează articole din ea la multe intrări, de exemplu la konsenti.
  • Libera Folio – un buletin online independent despre mișcarea esperantistă, din 12 aprilie 2003; îi citează relatările pe mai multe pagini.
  • La Ondo de Esperanto – o revistă a editurii Sezonoj din Kaliningrad.
  • Esperanto – revista lunară a Asociației Universale de Esperanto; Kontakto – revista organizației ei de tineret, TEJO.
  • Muzaiko – un post de radio de internet în esperanto, care a început să emită la 1 iulie 2011.

Mai multe materiale de ascultat și de citit sunt pe pagina resurse.

Întrebări frecvente

Cum se spune „guvern” în esperanto?

Registaro. Un membru este un registo, miniștrii sunt ministroj, iar șeful este ĉefministro „prim-ministru”.

Cum se spun „a vota” și „alegeri” în esperanto?

„A vota” este voĉdoni, iar „alegeri” este elekto. Votezi por (pentru), kontraŭ (împotriva) sau pri (asupra) ceva, iar alegi o persoană cu elekti: Ili elektis ŝin.

Cum se spun „sunt de acord” și „nu sunt de acord” în esperanto?

Mi konsentas sau Mi konsentas kun vi, și Mi ne konsentas sau Mi malkonsentas. Ca să-ți spui părerea, zi Laŭ mia opinio… „după părerea mea” sau Mi opinias, ke… „cred că…”.

Se spune prezidanto sau prezidento?

Există ambele. ReVo definește prezidento ca președinte al unei țări, un caz particular al lui prezidanto, care este oricine prezidează: prezidanto de la kunsido „președintele ședinței”. ReVo dă „șef al unei republici” ca sens și pentru prezidanto.

Cum se numesc Națiunile Unite și Uniunea Europeană în esperanto?

Unuiĝintaj Nacioj (UN) și Eŭropa Unio (EU). Ambele forme sunt în ReVo.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.