Esperantopedia

Expresii

Continente, oceane și geografie în esperanto

Numește continentele, oceanele, râurile și munții și află care nume geografice cer la.

Actualizat: 4 min de citit

Cele șase părți ale lumii în esperanto sunt Eŭropo, Azio, Afriko, Ameriko, Oceanio și Antarkto, iar cele cinci oceane sunt Atlantiko, Pacifiko, Hinda Oceano, Arkta Oceano și Antarkta Oceano. Acestea sunt listele din ReVo, dicționarul online de esperanto. Un nume geografic este un substantiv în -o scris cu majusculă; adjectivul (eŭropa) și locuitorul (eŭropano) se formează cu terminații regulate. Numele țărilor sunt la țări și limbi, iar cuvintele obișnuite de peisaj, ca rivero și monto, la natură. Silabele accentuate sunt scrise cu majuscule.

Continentele

RomânăEsperantoPronunțieNotă
EuropaEŭropoeŭ-RO-poeŭropa, eŭropano
AsiaAzioa-ZI-oazia, aziano
AfricaAfrikoa-FRI-koafrika, afrikano
America, AmericileAmerikoa-me-RI-koamerika, amerikano; ambele continente împreună
America de NordNordameriko, Nord-Amerikonor-da-me-RI-koambele grafii apar în ReVo
America de SudSudameriko, Sud-Amerikosu-da-me-RI-koPMEG preferă forma într-un cuvânt Sud-Ameriko în loc de Suda Ameriko
OceaniaOceanioo-ce-a-NI-oAustralia și insulele din jurul ei
Australia (continent)Aŭstralioaŭs-tra-LI-ocel mai mic continent; este și țara
AntarcticaAntarktoan-TARK-toadjectivul antarkta
EurasiaEŭrazioeŭ-ra-ZI-oEuropa și Asia împreună; cel mai mare continent

Adaugă -an- pentru o persoană și -in- pentru o femeie: aziano, azianino. Numele compuse dau adjective compuse: nordamerika, sudamerikano. Ameriko cuprinde ambele continente, așa că un cetățean al Statelor Unite este un usonano, de la Usono.

Continent sau parte a lumii?

ReVo definește mondoparto ca una dintre cele șase mari diviziuni ale suprafeței Pământului și notează că adesea se numără doar cele cinci locuite, fără Antarkto. Definește kontinento ca o masă mare de uscat înconjurată de ocean, pe care o poți traversa fără să treci peste o mare, de pildă Eŭrazio, și marchează folosirea lui kontinento în loc de mondoparto drept „evitinde” („de evitat”). Numele mai vechi Antarktido și Antarktio au devenit învechite când Academia a făcut oficial Antarkto prin al nouălea Adaos Oficial (2007).

Oceane și mări

RomânăEsperantoPronunțieNotă
Oceanul AtlanticAtlantiko, Atlantika Oceanoat-lan-TI-koîntre Americi, Europa și Africa
Oceanul PacificPacifiko, Pacifika Oceanopa-ci-FI-koReVo dă și Silenta Oceano
Oceanul IndianHinda OceanoHIN-da o-ce-A-no
Oceanul ArcticArkta OceanoARK-ta o-ce-A-noArkto este regiunea din jurul polului nord
Oceanul AntarcticAntarkta Oceanoan-TARK-ta o-ce-A-noVikipedio dă și Suda Oceano
Marea MediteranăMediteraneo, Mediteranea Marome-di-te-ra-NE-oțărmurile ei aparțin Europei, Asiei și Africii
Marea BalticăBalta MaroBAL-ta MA-roBaltio este regiunea, nu marea (PMEG)
Marea NorduluiNorda MaroNOR-da MA-ro
Marea NeagrăNigra MaroNI-gra MA-rola ea se varsă Dunărea (Danubo)
Marea RoșieRuĝa MaroRU-ĝa MA-ro
Marea CaspicăKaspia Maro, Kaspiokas-PI-a MA-roun lac sărat, cel mai mare lac din lume (ReVo)
Marea MoartăMorta Maro, Malviva MaroMOR-ta MA-roMalviva este forma lui Zamenhof

ReVo descrie maro ca o parte a oceanului delimitată într-un anumit fel și, mai ales în nume, ca un lac sărat întins. Formele lungi și scurte au același sens: PMEG scrie la Atlantika oceano = la oceano Atlantiko = Atlantiko și notează că Afriko, Pacifiko și Gango nu au o alternativă reală la formele lor esperanto.

Râuri

RomânăEsperantoPronunțieNotă
NilNiloNI-lose varsă în Mediterană, în Egipt
NigerNiĝeroni-ĜE-roAfrica de Vest; este și o țară
AmazonAmazonoa-ma-ZO-norâul cu cea mai multă apă din lume (ReVo)
MississippiMisisipomi-si-SI-pocurge spre sud prin Statele Unite
GangeGangoGAN-gocirca 2.500 km; curge la sud de Himalaya
YangtzeJangziojang-ZI-ocel mai lung râu din Eurasia, 6.300 km (ReVo)
Tigru, EufratTigriso, Eŭfratoti-GRI-so, eŭ-FRA-todin Turcia prin Irak
DunăreaDanuboda-NU-boîn Marea Neagră, trecând prin România (ReVo)
RinRejnoREJ-nodin Elveția la Marea Nordului
VolgaVolgoVOL-gocel mai lung râu din Europa

ReVo numește Nilul, alături de Amazon, cel mai lung râu din lume; care este mai lung rămâne în discuție (Vikipedio).

Munți, deșerturi și insule

RomânăEsperantoPronunțieNotă
AlpiiAlpojAL-pojplural; cuprinde Elveția și țările vecine
PirineiiPireneojpi-re-NE-oj430 km de-a lungul frontierei franco-spaniole
Munții UraliUralou-RA-loîntre Europa și Siberia
HimalayaHimalajohi-ma-LA-josingular; cel mai înalt lanț muntos de pe Pământ (ReVo)
Muntele EverestEverestoe-ve-RES-tocel mai înalt munte din lume; 8.848,86 m (măsurătoarea Nepal–China, 2020)
AnziiAndojAN-dojplural; de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud
KilimanjaroKilimanĝaroki-li-man-ĜA-rocel mai înalt munte din Africa, 5.895 m (ReVo)
SaharaSaharosa-HA-roun deșert foarte fierbinte, nisipos și pietros din Africa de Nord
GroenlandaGronlandogron-LAN-docea mai mare insulă din lume, fără a socoti continentele
BorneoBorneobor-NE-oa treia insulă ca mărime din lume (ReVo)
MadagascarMadagaskaroma-da-gas-KA-roîn Oceanul Indian, la est de Africa
CarpațiiKarpatojkar-PA-tojplural; un lanț muntos în arc, din Slovacia până în România (ReVo)

Cuvinte de geografie

RomânăEsperantoPronunțieNotă
insulăinsuloin-SU-loinsulano „insular”
arhipelaginsularo, arkipelagoin-su-LA-ro, ar-ki-pe-LA-go-ar- „grup”
peninsulăduoninsulodu-on-in-SU-loduon- „jumătate”
capkaboKA-boReVo: terkapo
golfgolfoGOL-fo
strâmtoaremarkolomar-KO-lomar- + kolo „gât”
coastă, țărmmarbordomar-BOR-do
ecuatorekvatoroek-va-TO-ro
polpolusopo-LU-sonorda poluso, suda poluso
emisferăduonglobo, hemisferodu-on-GLO-bo, he-mis-FE-ro
climăklimatokli-MA-to
granițălandlimoland-LI-mogranița dintre două țări
capitalăĉefurboĉe-FUR-bo
populațieloĝantarolo-ĝan-TA-rotoți oamenii care locuiesc într-un loc
lumemondoMON-dotutmonda „mondial”

Cele mai multe sunt compuse: duon·insul·o „jumătate de insulă”, land·lim·o „limita țării”, mar·bord·o „marginea mării”, ĉef·urb·o „orașul principal”. Vezi formarea cuvintelor, prefixe și sufixe.

Puncte cardinale și regiuni

Cele patru puncte principale, nordo, sudo, oriento și okcidento, și formele norde și norden se găsesc la oraș și transport. Unite, ele dau punctele intermediare și numesc regiuni.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
nord-estnordorientonor-do-ri-EN-toadjectivul nordorienta
nord-vestnordokcidentonor-dok-ci-DEN-to
sud-estsudorientosu-do-ri-EN-to
sud-vestsudokcidentosu-dok-ci-DEN-to
Europa de Estorienta Eŭropoo-ri-EN-ta eŭ-RO-popartea de est a Europei
Orientul MijlociuMezoriento, Mez-Orientome-zo-ri-EN-toReVo are și Meza Oriento
Occidentul (cultural)la Okcidentola ok-ci-DEN-toReVo: în acest sens, de obicei cu majusculă

Cer numele geografice articolul la?

PMEG împarte numele în două grupe. Un nume propriu simplu nu primește la, pe când un nume format din cuvinte obișnuite îl primește.

Fel de numela?Exemple
nume propriu simplunuAtlantiko, Mediteraneo, Nilo, Himalajo, Norda Ameriko
nume la plural în -jopțional(la) Alpoj, (la) Andoj, (la) Filipinoj
nume format din cuvinte obișnuitedala Ruĝa Maro, la Persa Golfo, la Bonespera Kabo
cuvânt descriptiv înaintea unui numedala rivero Nilo, la Atlantika oceano

PMEG spune că la Himalajo, la Atlantiko și la Mediteraneo nu sunt corecte, deși uneori tolerabile. Când un adjectiv doar precizează o parte dintr-un loc, PMEG scrie fără la și cu literă mică: en orienta Azio „în Asia de Est”. Mai mult despre la.

Geografia lumii în propoziții

EsperantoRomână
Eŭropo kaj Azio kune formas Eŭrazion.Europa și Asia formează împreună Eurasia.
Kanado kaj Usono estas en Nordameriko.Canada și Statele Unite sunt în America de Nord.
Kiom da oceanoj estas en la mondo? – Kvin: Atlantiko, Pacifiko, la Hinda, la Arkta kaj la Antarkta Oceano.Câte oceane sunt în lume? – Cinci: Atlantic, Pacific, Indian, Arctic și Antarctic.
Nilo fluas norden kaj enfluas en Mediteraneon.Nilul curge spre nord și se varsă în Mediterană.
Volgo estas la plej longa rivero en Eŭropo.Volga este cel mai lung râu din Europa.
Kiu estas la plej alta monto en la mondo? – Everesto, en Himalajo.Care este cel mai înalt munte din lume? – Everestul, în Himalaya.
Francujo kaj Hispanujo havas komunan landlimon ĉe la Pireneoj.Franța și Spania au o graniță comună la Pirinei.
Kiu estas la ĉefurbo de Pollando? – Varsovio.Care este capitala Poloniei? – Varșovia.
La ekvatoro apartigas la nordan duonglobon de la suda.Ecuatorul desparte emisfera nordică de cea sudică.
Danubo fluas tra Rumanujo en la Nigran Maron.Dunărea curge prin România în Marea Neagră.

Observă norden „spre nord” și enfluas en Mediteraneon: acuzativul -n arată mișcarea. Pentru plej „cel mai”, vezi comparația.

Pentru vorbitorii de română

Românii vor recunoaște ușor cele mai multe nume geografice, pentru că au aceleași rădăcini latine și grecești: Eŭropo, Azio, Afriko, Atlantiko, ekvatoro, klimato, poluso, arkipelago. Câteva repere de acasă, după ReVo:

RomânăEsperantoCe spune ReVo
DunăreaDanuboUn râu mare care curge din Germania, prin Austria, Ungaria și România, în Marea Neagră
CarpațiiKarpatojUn lanț muntos în arc, din Slovacia până în România; plural, ca Alpoj
Marea NeagrăNigra MaroNume format din cuvinte obișnuite, deci cu la: la Nigra Maro
TransilvaniaTransilvanioO regiune a României în arcul Carpaților
BucureștiBukareŝtoCapitala României; vezi țări și limbi

Întrebări frecvente

Cum se spune „continent” în esperanto?

Kontinento este o masă mare de uscat înconjurată de ocean, ca Eŭrazio. Pentru una dintre cele șase mari diviziuni ale Pământului ReVo folosește mondoparto „parte a lumii”.

Câte continente sunt în esperanto?

ReVo dă șase părți ale lumii: Afriko, Ameriko, Antarkto, Azio, Eŭropo și Oceanio. Dacă numeri doar cele locuite, ies cinci; dacă împarți Ameriko în două și folosești Aŭstralio, ies șapte.

Cum se numesc America de Nord și America de Sud în esperanto?

Nordameriko sau Nord-Ameriko, respectiv Sudameriko sau Sud-Ameriko. PMEG recomandă forma într-un cuvânt Sud-Ameriko în loc de Suda Ameriko.

Se folosește „la” înaintea numelui unei mări sau al unui lanț muntos?

La numele formate din cuvinte obișnuite, da: la Ruĝa Maro, la Balta Maro. La numele proprii simple, nu: Mediteraneo, Himalajo. Numele la plural, ca Alpoj și Andoj, pot primi la.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.