Orașul, direcțiile și transportul în esperanto

Orașul este urbo, strada este strato, iar te deplasezi cu iri „a merge” sau veturi „a călători cu un vehicul”. Direcțiile sunt adverbe: dekstre înseamnă „în dreapta”, iar dekstren „spre dreapta”, pentru că terminația -n marchează mișcarea. Această pagină adaugă vocabular urban și direcții la tabelul „Deplasarea” din expresiile de călătorie, care tratează biletele, gările și primele expresii de orientare. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, cu silaba accentuată în majuscule.

#Locuri în oraș

Multe denumiri folosesc -ej- „loc”: preĝi dă preĝejo, halti „a se opri” dă haltejo, iar buso + haltejo dă bushaltejo. Flug- „zbor” + haveno „port” este flughaveno, „aeroport”. Vezi formarea cuvintelor.

#Vehicule și transport în comun

Aŭtobuso, aviadilo și taksio provin din Adaosurile oficiale ale Academiei, nu din lista originală de cuvinte din Fundamento.

#Verbe de mișcare

Iri este verbul general. ReVo îl definește ca mișcare cu membrele sau într-un vehicul, iar pe veturi ca deplasare fără a merge pe jos, purtat de un mijloc. Așadar Li iros per buso „Va merge cu autobuzul” este corect, iar veturi accentuează călătoria. Româna folosește „a merge” pentru amândouă; în esperanto alegi între ele. Numește vehiculul cu per: per buso, per trajno, per biciklo. Prefixul al- dă sosirea, iar for- plecarea; vezi prefixele.

#Stânga, dreapta și drept înainte

Adjectivele sunt dekstra și maldekstra: sur la dekstra flanko „pe partea dreaptă”. În reen nu se poate renunța la -n, fiindcă ree înseamnă „din nou”. Aceeași pereche, o formă pentru loc și una pentru direcție, funcționează pentru tie și tien, kie și kien, hejme și hejmen; vezi adverbele și corelativele.

#Nord, sud, est și vest

Folosește norde de pentru „la nord de”: La parko estas norde de la centro. – „Parcul este la nord de centru.” Folosește -en pentru mișcare: Ni veturas norden. – „Mergem cu mașina spre nord.” Substantivele denumesc regiuni: en la nordo de la lando „în nordul țării”.

#Lângă, vizavi, în spate

Mai multe despre prepoziții.

#Cum ceri drumul

Kiel mi iru? întreabă literal „Cum să merg?”: terminația -u exprimă voința, iar PMEG notează că o întrebare ca Ĉu ni iru…? funcționează adesea ca o propunere politicoasă.

Dua „al doilea” este un numeral ordinal, format din du cu -a; vezi numerele. Pentru „a vira”, ReVo dă turniĝi și sin turni „a se întoarce” când schimbi direcția, în timp ce simplul turni înseamnă a întoarce ceva, de exemplu o cheie.

#De ce „en la urbon”? Direcția cu -n

Există patru feluri de a spune „merg în oraș”:

Nu adăuga niciodată -n după al, ĝis, el sau de, care arată direcția prin ele însele: ĝis la ponto, el la urbo. La alveni, PMEG acceptă atât alveni en Parizo, cât și alveni en Parizon. Regulile complete sunt pe pagina despre acuzativ.

#Întrebări frecvente

#Cum se spune „oraș” în esperanto?

Urbo. Un orășel este urbeto, capitala este ĉefurbo, iar un sat este vilaĝo.

#Care este diferența dintre iri și veturi?

Iri este „a merge” pe jos sau cu un vehicul. Veturi înseamnă a merge purtat de un vehicul, ca o mașină, un tren sau o navă: veturi per trajno.

#Cum se spune stânga și dreapta în esperanto?

Maldekstre și dekstre spun unde se află ceva; maldekstren și dekstren spun încotro să mergi. Adjectivele sunt maldekstra și dekstra.

#Cum ceri drumul în esperanto?

Spune Pardonu, kiel mi iru al…? – „Scuzați-mă, cum ajung la…?” Continuă cu Ĉu ĝi estas malproksime? – „Este departe?”

#Cum se spun nord, sud, est și vest în esperanto?

Nordo, sudo, oriento și okcidento. Adaugă -en pentru direcție (norden „spre nord”) și -e pentru poziție (norde de la urbo „la nord de oraș”).

#Surse

• PMEG: N-finaĵo por direkto
• PMEG: Vola modo, U-finaĵo
• ReVo, locuri: urbo, vilaĝo, kvartalo, strato, placo, ponto, semaforo, parko, banko, poŝto, preĝi, muzeo, hospitalo, apoteko, bazaro
• ReVo, vehicule: aŭto, buso, trajno, tramo, metroo, biciklo, taksio, aviadilo, ŝipo, haveno, stacio
• ReVo, verbe și direcții: iri, veturi, flugi, alveni, turni, dekstra, rekta, nordo, sudo, oriento, okcidento