Religie și credințe în esperanto: culte și sărbători

Religia în esperanto este religio (re-li-GI-o), credința este kredo, a crede este kredi, iar a se ruga este preĝi. Religiile se numesc adesea cu -ism- „doctrină”, iar adepții cu -an- „membru”: kristanismo, kristano. Cuvintele sunt etichete neutre, iar pagina nu ia nicio poziție față de credință sau necredință. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

#Credință și rugăciune

Kredi ia je pentru credința în ceva (kredi je Dio „a crede în Dumnezeu”) și ke pentru credința că ceva este așa: Mi kredas, ke vi pravas „Cred că ai dreptate”.

#Religii și adepții lor

PMEG arată tiparul: Kristo dă kristano (adept) și kristanismo (doctrină). Pentru budism PMEG preferă budhisto și budhismo, folosindu-se și budhano; articolele principale din ReVo sunt budaismo și budaisto. Adjectivele se termină în -a: kristana, islama, juda, hinduisma.

Note despre alegerea cuvintelor:

• Musulman. Folosește islamano. ReVo spune că mahometano (cuvântul lui Zamenhof și din PIV) trebuie evitat în contexte neutre, pentru că musulmanii îl consideră ofensator.
• Islam. Pentru religie spune islamo; ReVo definește islamismo ca politică ce urmărește o formă strictă de societate islamică.
• Catolic. Romkatolika este adjectivul exact; ReVo notează că simplul katolika apare și în numele altor biserici.
• Evreu. ReVo definește judo ca membru al poporului descendent din vechii evrei sau al religiei lor. Sportul este ĵudo (ĴU-do).

#Locuri de cult

PMEG explică faptul că preĝejo se folosește tradițional mai ales pentru bisericile creștine, dar poate servi oricărei religii; pentru precizie, adaugă un adjectiv: islama preĝejo, hinduisma preĝejo.

#Sărbători și zile sfinte

PMEG tratează numele sărbătorilor ca nume proprii: literă mare, de obicei fără la (Kristnasko, Pasko). Datele se mută între calendare, așa că tabelul dă doar ce afirmă ReVo și Vikipedio. Urările sunt pe pagina urări și sărbători.

Pentru vorbitorii de română: în România Paștele ortodox și cel catolic cad adesea la date diferite, dar esperanto folosește același cuvânt, Pasko, pentru amândouă (și pentru Pesah, dacă nu adaugi juda).

#Oameni și roluri

#Părți de cuvânt pentru cuvintele despre credință

Numele religiilor se scriu cu literă mică. Vezi sufixele, prefixele și formarea cuvintelor.

#Propoziții

Complementele directe primesc -n (festas Kristnaskon), iar la fel și expresiile de timp fără prepoziție (ĉiun dimanĉon, ok tagojn): vezi acuzativul.

#Esperanto și religia

Esperanto în sine nu are nicio religie. Încă de la Declarația de la Boulogne din 1905, mișcarea îl definește ca limbă neutră pe care oricine o poate folosi în orice scop. În Brazilia, spiriștii (spiritismo, spi-ri-TIS-mo) îl promovează din 1912, când Federația Spiritistă Braziliană a deschis un curs gratuit: vezi Esperanto și spiritismul. Filosofia lui Zamenhof a popoarelor egale, homaranismo (ho-ma-ra-NIS-mo), a fost ținută intenționat deoparte de limbă: vezi Homaranismo.

#Întrebări frecvente

#Cum se spun „religie” și „cred” în esperanto?

Religio și Mi kredas. Adaugă je pentru ce crezi (Mi kredas je Dio) sau ke pentru ce consideri adevărat (Mi kredas, ke vi pravas).

#Cum se spune „sunt creștin, musulman, evreu, budist sau ateu” în esperanto?

Mi estas kristano, islamano, judo, budhisto, hinduo sau ateisto. Sunt substantive obișnuite: fără articol, fără literă mare. Adaugă -in- pentru o femeie: kristanino, judino.

#Se spune islamano sau mahometano?

Islamano. ReVo marchează mahometano ca formă de evitat în contexte neutre, pentru că musulmanii îl găsesc ofensator.

#Care este diferența dintre preĝejo și kirko?

Preĝejo este orice loc de rugăciune, deși tradițional o biserică creștină. Kirko înseamnă doar biserică creștină și este foarte rar. Pentru alte religii folosește moskeo, sinagogo sau templo.

#Este esperanto o religie sau legat de una?

Nu. Este o limbă neutră, iar mișcarea o spune încă din 1905. Spiriștii brazilieni l-au promovat, iar homaranismo al lui Zamenhof a fost propria lui filosofie, nu parte din esperanto.

#Surse

• PMEG: ISM, AN, IST, EJ, UL, Majuskloj kaj minuskloj ĉe propraj nomoj
• ReVo: religio, kredi, kredo, kredanto, fido, Dio, diino, sankta, sanktulo, sanktejo, preĝi, preĝejo, kulto, rito, diservo, Biblio, Korano, Torao
• ReVo: animo, spirito, spiritismo, profeto, anĝelo, miraklo, peko, beno, ĉielo, paradizo, infero, reenkarniĝo, karmo, fasto, pilgrimo, ateisto, ateismo, agnostikulo
• ReVo, religii: kristanismo, kristano, kristaniĝi, katolika, katoliko, protestanto, luterano, ortodoksa, islamo, islamano, islamismo, mahometano, judismo, judo, judaismo, ĵudo, hinduismo, budaismo, budao, ŝintoismo, daŭismo, konfuceanismo, bahaismo
• ReVo, locuri, sărbători, oameni: kirko, katedralo, moskeo, minareto, sinagogo, templo, pagodo, monaĥejo, monaĥo, kapelo, altaro, Kristnasko, Advento, Epifanio, Karesmo, Pasko, Pentekosto, Jomkipuro, Ĥanuko, Ramadano, haĝo, sabato, dimanĉo, pastro, pastoro, episkopo, papo, imamo, muezino, rabeno, lamao, guruo, predikisto, klerikaro, homaranismo
• Vikipedio: Divalo, Pesaĥo, Roŝ Haŝana, Karesmo, Sikismo
• Akademio de Esperanto, Deklaracio pri la Esenco de la Esperantismo (9 august 1905)