Esperantopedia

Expresii

Drept și infracțiuni în esperanto: poliție, tribunal, știri

Cuvintele de care ai nevoie ca să citești știri de tribunal și de fapte diverse, plus expresii pentru a raporta un furt în călătorie.

Actualizat: 4 min de citit

„Lege” se spune în esperanto leĝo, iar dreptul în ansamblu este juro. Poliția este polico, o infracțiune gravă este o krimo, iar hoțul este un ŝtelisto. Mai jos sunt grupate pe teme circa 80 de cuvinte, urmate de expresii pentru un călător căruia i s-a furat portofelul. Cuvintele sunt etichete neutre; acolo unde dicționarul ReVo marchează un sens ca de evitat, tabelul dă cuvântul recomandat. Parlamentul și alegerile sunt pe pagina politică și societate. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

Legi și reguli

Leĝo este o lege: ReVo o definește ca o hotărâre obligatorie proclamată de cea mai înaltă autoritate a statului. Juro este întregul sistem de reguli care stabilesc drepturile și îndatoririle oamenilor. Compară la nova leĝo „legea nouă” și Ŝi lernas juron „Ea studiază dreptul”.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
o legeleĝoLE-ĝoun act normativ
drept (sistem, disciplină)juroJU-rospecialistul este juristo; „juridic” este jura
legallaŭleĝalaŭ-LE-ĝalaŭ „conform” + leĝo
ilegalkontraŭleĝakon-traŭ-LE-ĝakontraŭ „împotriva” + leĝo
a permite, a interzicepermesi, malpermesiper-ME-si, mal-per-ME-simal- „opusul”

Tribunale și procese

Juĝi este „a judeca” în sens juridic: a decide, potrivit legii, dacă cineva este vinovat. Un juĝejo este un „loc de judecare”. ReVo dă tribunalo ca sinonim și îl definește și ca un organ format din unul sau mai mulți judecători. Kortumo numește diverse instanțe, mai ales cele înalte, ca în la Internacia Kortumo „Curtea Internațională”. Toate trei se traduc prin „instanță, tribunal, curte”.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
a judecajuĝiJU-ĝi
judecătorjuĝistoju-ĜIS-to
instanță, tribunaljuĝejo, tribunaloju-ĜE-jo, tri-bu-NA-losinonime în ReVo
curte (adesea înaltă)kortumokor-TU-mofrecvent în denumiri
proces (în instanță)procesopro-CE-sopentru „proces” în general spune procezo (ReVo)
avocatadvokatoad-vo-KA-toapără pe cineva în instanță
procurorprokuroropro-ku-RO-roși akuzisto
a acuzaakuzia-KU-ziacuzație: akuzo
acuzatulakuzitoa-ku-ZI-to-it- „cel care a fost acuzat”
martoratestantoa-tes-TAN-toatesti „a depune mărturie”
dovadă, probăpruvoPRU-vopruvi „a dovedi”
a apăradefendide-FEN-di
vinovatkulpaKUL-pa
nevinovatsenkulpasen-KUL-pasen- „fără”
verdictverdiktover-DIK-to
a condamnakondamnikon-DAM-nipersoana: kondamnito
a achitasenkulpigisen-kul-PI-gia declara nevinovat
pedeapsăpunoPU-noa pedepsi: puni
amendămonpunomon-PU-nomono + puno

Poliție și anchetă

Polico este administrația pentru ordinea și siguranța publică. Oricine lucrează în ea este un policano. ReVo definește policisto ca o astfel de persoană, în special una care anchetează, păzește sau ajută publicul.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
polițiepolicopo-LI-co
polițistpolicisto, policanopo-li-CIS-to, po-li-CA-no
secție de polițiepolicejopo-li-CE-jo-ej- „loc”
detectivdetektivode-tek-TI-vode poliție sau particular
a arestaarestia-RES-tipersoana: arestito
a ancheta, a cercetaenketi, esplorien-KE-ti, es-PLO-riesplori este mai general: „a explora”
anchetă, cercetareenketo, esploroen-KE-to, es-PLO-roenketo înseamnă și sondaj
a suspectasuspektisus-PEK-tia presupune vinovăția fără dovezi sigure
urmăspuroSPU-ro
indiciuindikaĵoin-di-KA-ĵoReVo marchează indico în acest sens ca arhaic
a depune plângereplendiPLEN-dila instanță sau la poliție; plendo

Infracțiuni și infractori

Krimo este, după definiția din ReVo, un act care încalcă cel mai grav o lege morală sau civilă. Persoana este un krimulo. ReVo explică delikto ca „abatere”, un act pedepsit de lege.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
infracțiune gravăkrimoKRI-mo
delictdeliktode-LIK-to
infractorkrimulokri-MU-lokrim·ul·o
criminal, infracțional (adjectiv)krimaKRI-maReVo are și kriminala
furt, a furaŝtelo, ŝteliŜTE-lo, ŜTE-li
hoțŝtelistoŝte-LIS-tohoț de meserie, vezi mai jos
spărgător (de locuințe)domŝtelistodom-ŝte-LIS-tofură din interiorul caselor
hoț de buzunarepoŝoŝtelistopo-ŝo-ŝte-LIS-tofură din buzunare și genți
a jefui (o persoană sau un loc)prirabipri-RA-biReVo: evită rabi în acest sens
a lua cu forțarabiRA-bitâlhar: rabisto
omor, a omorîmurdo, murdiMUR-do, MUR-di
ucigașmurdintomur-DIN-toReVo: murdisto ucide pe bani
a ucidemortigimor-TI-giReVo: mortigo este preferat lui hommortigo
violențăperfortoper-FOR-toforță fizică folosită pentru a-ți impune voința
a atacaatakia-TA-kiatac: atako
fraudăfraŭdoFRAŬ-doînșelăciune cu sume sau conturi; a înșela: trompi
contrabandăkontrabandokon-tra-BAN-docontrabandist: kontrabandisto
victimăviktimovik-TI-mocel care suferă din cauza a ceva

Atenție la un fals prieten: în limbajul curent „crimă” înseamnă mai ales „omor”, pe când krimo este orice infracțiune gravă, nu doar omorul. Pentru „infracțiune” în sens larg spune delikto (sau krimo, dacă e gravă); pentru „omor” folosește murdo.

Închisoare și eliberare

Malliberejo este mal·liber·ej·o, „loc al lipsei de libertate”. PMEG o echivalează cu prizono, deși ReVo definește prizono ca o închisoare oficială.

RomânăEsperantoPronunțieNotă
închisoaremalliberejo, prizonomal-li-be-RE-jo, pri-ZO-no
deținutmalliberulo, prizonulomal-li-be-RU-lo, pri-zo-NU-lo
a întemnițamalliberigimal-li-be-RI-gi
a eliberaliberigili-be-RI-gi

Construirea altor cuvinte

PMEG definește -ist- ca persoană care face adesea ceva, poate chiar profesional; propriul exemplu este ŝtelisto, cineva care fură des. Pentru o singură faptă, folosește un participiu: la ŝtelinto „cel care a furat”. La fel, suspektato „persoană bănuită” (suspekti + -at-) este o formare regulată, nu un articol din ReVo.

Parte de cuvântSensExempluRomână
-ist-persoană care face adesea cevaŝtelisto, rabistohoț, tâlhar
-ej-locjuĝejo, policejoinstanță, secție de poliție
-ul-persoană cu o trăsăturăkrimulo, malliberuloinfractor, deținut
-ant-, -int-, -it-face, a făcut, i s-a făcutakuzanto, murdinto, akuzitoacuzator, ucigaș, acuzat
-ig-a face, a determinamalliberigi, senkulpigia întemnița, a achita
mal-, sen-opusul, fărămalpermesi, senkulpaa interzice, nevinovat

Vezi sufixele, prefixele, participiile și formarea cuvintelor.

Dacă ți s-a furat ceva

Pentru „Ajutor!” și „Sunați la poliție!” vezi expresii de călătorie. Oni înseamnă „cineva, se, ei” (PMEG), așa că Oni ŝtelis mian monujon este literal „cineva mi-a furat portofelul”, modul obișnuit de a spune „mi s-a furat portofelul” (vezi pronumele). Amenzile din trafic sunt pe pagina mașini și condus.

EsperantoPronunțieRomână
Kie estas la policejo?KI-e ES-tas la po-li-CE-jo?Unde este secția de poliție?
Oni ŝtelis mian monujon.O-ni ŜTE-lis MI-an mo-NU-jon.Mi s-a furat portofelul.
Oni prirabis min.O-ni pri-RA-bis min.Am fost jefuit/ă.
Mi volas plendi al la polico pri ŝtelo.mi VO-las PLEN-di al la po-LI-co pri ŜTE-lo.Vreau să depun o plângere la poliție pentru un furt.
Oni atakis min.O-ni a-TA-kis min.Am fost atacat/ă.
Mi bezonas interpretiston.mi be-ZO-nas in-ter-pre-TIS-ton.Am nevoie de un interpret.
Ĉu mi rajtas voki advokaton?ĉu mi RAJ-tas VO-ki ad-vo-KA-ton?Am dreptul să chem un avocat?
Mi volas telefoni al mia ambasado.mi VO-las te-le-FO-ni al MI-a am-ba-SA-do.Vreau să sun la ambasada mea.
Mi estas senkulpa.mi ES-tas sen-KUL-pa.Sunt nevinovat/ă.

Folosește ŝteli pentru lucrurile furate și perdi pentru cele pierdute (Mi perdis mian pasporton).

Propoziții din știri

EsperantoRomână
La polico arestis du ŝtelistojn.Poliția a arestat doi hoți.
La polico ankoraŭ esploras la aferon.Poliția încă cercetează cazul.
La advokato defendas sian klienton.Avocatul își apără clientul.
La akuzito diras, ke li estas senkulpa.Acuzatul spune că este nevinovat.
La juĝisto kondamnis la ŝteliston al du jaroj en malliberejo.Judecătorul l-a condamnat pe hoț la doi ani de închisoare.
La tribunalo decidos en Novembro.Tribunalul va decide în noiembrie.

Complementele directe primesc -n: du ŝtelistojn, la aferon. Numele lunilor se scriu cu literă mare în esperanto, ca în Novembro.

Întrebări frecvente

Cum se spune „lege” în esperanto?

Leĝo este o lege adoptată; juro este dreptul în ansamblu sau ca disciplină: Ŝi lernas juron. „Juridic” este jura (cu privire la drept) sau laŭleĝa (conform legii).

Cum se spune „poliție” și „Sunați la poliție” în esperanto?

Polico este poliția, policisto sau policano un polițist, iar policejo secția. „Sunați la poliție!” este Voku la policon!

Care este diferența dintre juĝejo, tribunalo și kortumo?

Toate trei se traduc prin „instanță, tribunal, curte”. ReVo dă tribunalo ca sinonim al lui juĝejo; înseamnă și un organ de judecători. Kortumo numește diverse instanțe, mai ales cele înalte.

Cum se spun „hoț”, „tâlhar” și „ucigaș” în esperanto?

Ŝtelisto, rabisto și murdinto. ReVo definește murdisto ca persoană care ucide pe bani; murdinto este oricine a săvârșit un omor.

Cum se spun „vinovat” și „nevinovat” în esperanto?

Kulpa și senkulpa. O instanță kondamnas (condamnă) sau senkulpigas (achită), iar hotărârea ei este un verdikto.

Surse

Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.