Expresii
Spațiu și știință în esperanto: planete, stele, științe
Învață planetele, cuvintele pentru zborul spațial, științele școlare și cum se numesc oamenii de știință și experimentele.
În esperanto Soarele este suno, Luna luno, o stea stelo, iar o planetă planedo. Numele planetelor sunt internaționale și se termină în -o (Marso, Jupitero, Plutono), materiile școlare se termină în -io sau -iko (astronomio, biologio, fiziko), iar oamenii care lucrează în ele sunt cuvinte în -isto sau rădăcini mai scurte (fizikisto, astronomo). Cuvintele obișnuite despre cer sunt pe pagina natură. Ghidurile de pronunție arată silaba accentuată cu majuscule; este mereu penultima (vezi alfabetul).
Planetele Sistemului Solar
Numărate de la Soare, planetele sunt Merkuro, Venuso, Tero, Marso, Jupitero, Saturno, Urano și Neptuno.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| Mercur | Merkuro | mer-KU-ro | cea mai apropiată de Soare |
| Venus | Venuso | ve-NU-so | a doua; zeița este Venero |
| Pământ | Tero | TE-ro | a treia |
| Marte | Marso | MAR-so | a patra; adjectivul marsa; un marțian din science-fiction este un marsano |
| Jupiter | Jupitero | ju-pi-TE-ro | a cincea și cea mai mare |
| Saturn | Saturno | sa-TUR-no | a șasea, a doua ca mărime, cunoscută pentru inelele ei |
| Uranus | Urano | u-RA-no | a șaptea |
| Neptun | Neptuno | nep-TU-no | a opta |
| Pluton | Plutono | plu-TO-no | o planetă pitică (nanplanedo); considerată a noua planetă până în 2006 |
Ordinea vine din ReVo, care definește Marso ca la kvara planedo „a patra planetă” a sistemului solar. Majoritatea numelor de planete sunt și nume de zei: ReVo dă Marso ca zeul roman al războiului și Urano ca zeul grec al cerului. Zilele săptămânii lundo, mardo, merkredo sunt cuvinte separate, nu formate din numele planetelor, și se scriu cu literă mică; vezi zile și luni.
Litere mari: suno sau Suno?
Numele planetelor sunt nume proprii obișnuite: literă mare, fără la (Marso, sur Marso). Suno, luno și tero sunt cuvinte obișnuite. PMEG notează că oamenii scriu adesea la Suno cu literă mare când se referă la Soarele nostru ca nume, iar astfel de nume păstrează la, ca la Granda Ursino. Literele mari nu sunt obligatorii, deci apar ambele grafii.
| Scris | Ce înseamnă |
|---|---|
| La suno brilas. | Soarele strălucește (exemplul din PMEG) |
| la Suno, la Luno, la Tero | Soarele nostru, Luna noastră, planeta Pământ ca nume; ReVo scrie Suno-Tero-distanco |
| sunoj | sori, adică stele cu planete proprii |
| la lunoj de Jupitero | lunile lui Jupiter (orice satelit natural este o luno) |
| tero | sol sau pământ; în text obișnuit și planeta |
Sistemul Solar și dincolo de el
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| sistem solar | sunsistemo | sun-sis-TE-mo | Soarele cu corpurile din jurul lui |
| planetă | planedo | pla-NE-do | se rotește în jurul unei stele și își curăță orbita |
| planetă pitică | nanplanedo | nan-pla-NE-do | nana „pitic” + planedo |
| asteroid | asteroido | as-te-ro-I-do | de la metri la kilometri în diametru |
| cometă | kometo | ko-ME-to | își formează o coadă lângă Soare |
| meteor | meteoro | me-te-O-ro | lumina unui corp care intră în atmosferă |
| stea căzătoare | falstelo | fal-STE-lo | „stea-care-cade”, un meteor strălucitor |
| galaxie | galaksio | ga-lak-SI-o | una dintre marile aglomerări de stele ale universului |
| Calea Lactee | Lakta Vojo, Laktovojo | LAK-ta VO-jo, lak-to-VO-jo | ReVo sfătuiește să nu se folosească galaksio pentru galaxia noastră |
| univers | universo | u-ni-VER-so | tot ce există |
| eclipsă | eklipso | ek-LIP-so | luneklipso de lună, suneklipso de soare |
| lună nouă, lună plină | novluno, plenluno | nov-LU-no, plen-LU-no |
Astronomie și zbor spațial
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| stea | stelo | STE-lo | cu lumină proprie; ReVo numără și Soarele nostru |
| constelație | konstelacio | kon-ste-la-CI-o | una dintre cele 88 de regiuni oficiale ale cerului |
| grup de stele | stelaro | ste-LA-ro | figura pe care o desenează este o stelfiguro |
| Ursa Mare | la Granda Ursino | GRAN-da ur-SI-no | figura mare în formă de cupă (Carul Mare) |
| Orion | Oriono | o-ri-O-no | fără la (PMEG) |
| telescop | teleskopo | te-le-SKO-po | pentru observarea obiectelor îndepărtate |
| observator | observejo, stelobservejo | ob-ser-VE-jo, ste-lob-ser-VE-jo | ReVo are și observatorio |
| orbită | orbito | or-BI-to | curba urmată de un corp în jurul altuia |
| satelit | satelito | sa-te-LI-to | o lună sau un aparat care orbitează o planetă |
| rachetă | raketo | ra-KE-to | și rachetă de artificii |
| navă spațială | kosmoŝipo | kos-mo-ŜI-po | ReVo: la fel ca kosmoveturilo |
| astronaut | astronaŭto, kosmonaŭto | as-tro-NAŬ-to, kos-mo-NAŬ-to | ReVo definește astronaŭto ca kosmonaŭto |
| spațiu cosmic | kosmo | KOS-mo | universul, în special spațiul din afara Pământului |
| spațiu (loc, gol) | spaco | SPA-co | ReVo etichetează spaco pentru spațiul cosmic ca evitinde „de evitat” |
| extraterestru | eksterterano | ek-ster-te-RA-no | cineva din afara Pământului |
Verbe: orbiti „a orbita”, rondiri „a se roti în jur” (ReVo: Luna rondiras ĉirkaŭ Pământul), turniĝi „a se întoarce, a se roti” (Pământul se rotește în jurul axei sale, akso), ekflugi „a decola” (ReVo: un kosmodromo este locul pentru ekflugo al navelor spațiale), observi „a observa”.
Cum se formează cuvintele despre spațiu?
| Parte de cuvânt | Sens | Exemple |
|---|---|---|
| -ar- | un grup de multe | stelo → stelaro |
| -et- | mic | stelo → steleto stea mică |
| -ej- | loc | observejo observator |
| -il- | instrument | mezuri „a măsura” → mezurilo |
| -ig- | a face, a determina | en·orbit·ig·i a pune pe orbită |
| ekster- | în afara | eksterterano extraterestru, ekstersunsistema din afara sistemului solar |
| compus | primul cuvânt îl descrie pe al doilea | sunsistemo, suneklipso, plenluno, kosmoŝipo |
Mai multe în sufixe și formarea cuvintelor.
Științe școlare și oameni de știință
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| știință | scienco | sci-EN-co | cunoaștere construită pe cercetare |
| fizică | fiziko | fi-ZI-ko | mișcarea corpurilor și interacțiunile lor |
| chimie | ĥemio, kemio | ĥe-MI-o, ke-MI-o | ReVo le dă pe amândouă |
| biologie | biologio | bi-o-lo-GI-o | |
| matematică | matematiko | ma-te-ma-TI-ko | |
| geografie | geografio | ge-o-gra-FI-o | |
| geologie | geologio | ge-o-lo-GI-o | studiul scoarței Pământului |
| astronomie | astronomio | as-tro-no-MI-o | știința corpurilor cerești |
| meteorologie | meteorologio | me-te-o-ro-lo-GI-o | știința vremii, și meteologio; vezi vreme și anotimpuri |
| informatică | komputiko | kom-pu-TI-ko | ReVo: la fel ca informatiko, informadiko; vezi tehnologie |
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| om de știință | sciencisto, scienculo | sci-en-CIS-to, sci-en-CU-lo | sciencisto este un profesionist; scienculo oricine cercetează un domeniu |
| fizician | fizikisto | fi-zi-KIS-to | fiziko + -ist- |
| chimist | ĥemiisto, kemiisto | ĥe-mi-IS-to, ke-mi-IS-to | ĥemio + -ist- |
| matematician | matematikisto | ma-te-ma-ti-KIS-to | matematiko + -ist- |
| biolog | biologo | bi-o-LO-go | și biologiisto |
| geograf | geografo | ge-o-GRA-fo | și geografiisto |
| geolog | geologo | ge-o-LO-go | și geologiisto |
| astronom | astronomo | as-tro-NO-mo | nu astronomisto |
Două tipare explică lista. Când persoana nu are o rădăcină proprie, adaugă -ist- la știință: fiziko → fizikisto. PMEG subliniază că fiziko nu poate însemna și fizicianul, pentru că este numele științei. Multe nume în -io au o rădăcină paralelă fără i: biologio → biologo. Formele cu -iisto sunt posibile, dar dublul i este greoi, așa că oamenii preferă rădăcina scurtă, iar PMEG spune să nu formezi astronomisto. PMEG numește -olog- din biologo un fost sufix: o terminație internațională, nu un sufix esperanto obișnuit. Materiile și cuvintele din clasă sunt pe pagina școală.
Laborator și experiment
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| laborator | laboratorio | la-bo-ra-to-RI-o | un loc de muncă pentru cercetare și experimente |
| experiment | eksperimento | eks-pe-ri-MEN-to | o verificare metodică a unei ipoteze |
| a experimenta | eksperimenti | eks-pe-ri-MEN-ti | de obicei eksperimenti pri + temă |
| ipoteză | hipotezo | hi-po-TE-zo | o presupunere nedovedită, de verificat |
| teorie | teorio | te-o-RI-o | o explicație organizată care prezice fenomene |
| a măsura | mezuri | me-ZU-ri | a compara cu o unitate; mezuro măsurătoare |
| a dovedi | pruvi | PRU-vi | a arăta prin raționament sau fapt |
| microscop | mikroskopo | mi-kro-SKO-po | arată ce nu poate vedea ochiul liber |
| atom | atomo | a-TO-mo | nucleu plus electroni |
| moleculă | molekulo | mo-le-KU-lo | cea mai mică unitate a unei substanțe chimice |
| energie | energio | e-ner-GI-o | în fizică, capacitatea de a produce lucru mecanic |
| gravitație | gravito | gra-VI-to | forța care atrage masele între ele |
Spațiu și știință în propoziții
| Esperanto | Română |
|---|---|
| La Tero turniĝas ĉirkaŭ sia akso. | Pământul se rotește în jurul axei sale. |
| La Luno rondiras ĉirkaŭ la Tero. | Luna se învârte în jurul Pământului. |
| Marso estas la kvara planedo de la sunsistemo. | Marte este a patra planetă a sistemului solar. |
| Saturno havas multajn lunojn. | Saturn are multe luni. |
| Ĉu estas vivo sur Marso? | Există viață pe Marte? |
| Nokte ni observas la stelojn per teleskopo. | Noaptea observăm stelele cu telescopul. |
| Mia fratino volas esti astronaŭto. | Sora mea vrea să fie astronaut. |
| La kosmoŝipo ekflugis hieraŭ. | Nava spațială a decolat ieri. |
| La sciencistoj eksperimentas pri nova metodo. | Oamenii de știință experimentează o metodă nouă. |
Întrebări frecvente
Cum se spune „planetă” în esperanto?
Planedo. Pluton, Plutono, este o nanplanedo „planetă pitică”; ReVo spune că a fost considerat a noua planetă până în 2006.
Se scriu numele planetelor cu literă mare în esperanto?
Da. Sunt nume proprii, deci Marso și Jupitero primesc literă mare și nu au la. Litera mare la la Suno, la fel ca la la Luno și la Tero, este facultativă; PMEG spune că la Suno se scrie adesea așa.
Cum se spune „spațiu” în esperanto?
Kosmo pentru spațiul cosmic, cu kosma „cosmic” și kosmoŝipo „navă spațială”. ReVo etichetează spaco pentru spațiul cosmic ca evitinde „de evitat”.
Care este diferența dintre astronaŭto și kosmonaŭto?
Niciuna în esperanto: ReVo definește astronaŭto ca kosmonaŭto, o persoană care călătorește în spațiu.
Cum se spun „om de știință” sau „fizician” în esperanto?
Sciencisto sau scienculo pentru un om de știință și fizikisto pentru un fizician; un biolog este un biologo, iar un astronom un astronomo.
Surse
- ReVo: suno, sunsistemo, luno, plenluno, novluno, tero, eksterterano, planedo, nanplanedo, kometo, asteroido, galaksio, Lakta Vojo, universo, nana
- ReVo: Merkuro, Venuso, Marso, marsano, Jupitero, Saturno, Urano, Neptuno, Plutono
- ReVo: stelo, stelaro, falstelo, konstelacio, Oriono, Granda Ursino, meteoro, eklipso, luneklipso, suneklipso, orbito, akso
- ReVo: raketo, satelito, teleskopo, observi, observejo, stelobservejo, observatorio, kosmo, spaco, kosmonaŭto, astronaŭto, kosmoŝipo, kosmodromo
- ReVo: astronomo, astronomio, fiziko, fizikisto, ĥemio, kemio, ĥemiisto, biologio, biologo, matematiko, matematikisto, geografio, geografo, geologio, geologo, meteorologio, informatiko, scienco, sciencisto, scienculo
- ReVo: laboratorio, eksperimento, hipotezo, teorio, mezuri, pruvi, mikroskopo, atomo, molekulo, energio, gravito
- PMEG: majuskloj ĉe propraj nomoj, la ĉe propraj nomoj, la kaj konata afero (la suno)
- PMEG: IST, I (geografio → geografo), OLOG, IĜ (La tero turniĝas ĉirkaŭ sia akso)
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.