Școala în esperanto – materii, rechizite, lerni sau studi

Școala în esperanto este lernejo, format din lern·ej·o, „a învăța” plus „loc”: un loc făcut pentru învățat. Un elev este un lernanto, un profesor un instruisto, iar cele trei verbe-cheie sunt lerni „a învăța”, instrui „a preda” și studi „a studia”. Merită cunoscute trei capcane: studento înseamnă student la universitate, profesoro înseamnă profesor universitar, iar lerni nu este verbul pentru „a afla”. Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule.

#Feluri de școli

Numele și vârstele treptelor școlare diferă de la o țară la alta, așa că dicționarul de referință ReVo le definește după locul lor în șir și dă intervale de vârstă care depind de țară.

Cuvântul englezesc „college” nu are un singur corespondent. ReVo definește kolegio ca institut sau facultate și îl dă alături de gimnazio și liceo ca posibilă școală secundară, deci pentru precizie spune universitato, fakultato sau mezlernejo.

Atenție, vorbitori de română: gimnazio în esperanto este o școală secundară în ansamblu, nu doar treapta de la clasa a cincea la a opta, cum e „gimnaziul” românesc. Pentru „liceu” poți folosi liceo, dar și mezlernejo, mai neutru.

#Oameni la școală

Doi falși prieteni cer atenție. Pentru un copil la școală, nota de uz din ReVo recomandă lernanto, nu studento, exact cum în română un copil este „elev”, iar „student” e cel de la universitate. Iar ReVo marchează sensul pe care profesoro îl are în țările de limbă romanică, un cadru didactic din școala primară sau secundară, ca înșelător pe plan internațional și de evitat în esperanto. Aici vorbitorii de română trebuie să fie atenți, pentru că la noi „profesor” se spune și la școală: un profesor de școală este un instruisto; mai multe cuvinte despre meserii sunt pe pagina meserii și muncă.

#Materii școlare

O materie școlară este un fako „ramură” a cunoașterii, iar un exemplu din ReVo la fako numește materiile școlare lernofakoj. Limbile se numesc cu un adjectiv: la angla „engleza”, la franca „franceza”.

#Rechizite și sufixul -il-

PMEG descrie sufixul -il- ca „instrument, aparat, mijloc”: ce stă înaintea lui arată acțiunea. Așadar skribi „a scrie” dă skribilo, orice unealtă de scris. Rădăcinile simple precum libro, kajero și krajono nu primesc -il-.

#Lecții, teme și examene

#Verbe pentru învățat, predat și examene

#A învăța, a studia sau a preda: lerni, studi, instrui

ReVo definește lerni ca a primi cunoștințe și deprinderi din știință, artă, meșteșug sau sport, dar și ca a dobândi cunoștințe prin experiență. Definește studi ca a lucra cu sârguință, prin cursuri, lectură și exerciții, pentru a obține cunoștințe profunde într-un domeniu. Instrui înseamnă a transmite cunoștințe: instrui ion al iu sau instrui iun pri io.

În română „a învăța” este ambiguu: „învăț franceza” (lerni) și „îl învăț pe Ion franceza” (instrui). Esperanto folosește verbe diferite, deci nu le amesteca.

Cele două verbe ale celui care învață se suprapun. Pentru o limbă, atât Mi lernas Esperanton, cât și Mi studas Esperanton sunt corecte; al doilea subliniază un program deliberat de studiu. Greșeli tipice:

#Despre școală, în conversație

#Cuvinte școlare din părți de cuvânt

Instruanto este oricine predă acum, instruisto predă ca meserie; compară sufixele, formarea cuvintelor și participiile. Sufixul -iĝ- „a deveni” dă diplom·iĝ·i, literal „a ajunge să ai o diplomă”. Ca să înveți esperanto însuși, începe cu ghidul de învățare; pagina examene acoperă examenele de certificare KER.

#Întrebări frecvente

#Cum se spune „școală” în esperanto?

Lernejo. Folosește en la lernejo pentru „la școală” (locul) și al la lernejo pentru „la școală” (direcția): Mi estas en la lernejo, Mi iras al la lernejo.

#Care este diferența dintre lerni și studi?

Lerni înseamnă a primi cunoștințe sau o abilitate: lerni naĝi. Studi înseamnă a parcurge un domeniu în profunzime, ca într-un curs universitar: studi fizikon. Pentru o limbă se folosesc amândouă, deci Mi lernas Esperanton și Mi studas Esperanton sunt corecte; instrui este „a preda”.

#Care este diferența dintre lernanto și studento?

Lernanto este oricine învață și cuvântul potrivit pentru un copil la școală. Studento este cel care învață la o universitate sau academie.

#Cum spui „am examen mâine”?

Mi havas ekzamenon morgaŭ. Pentru a da examenul, spune ekzameniĝi sau fari ekzamenon; pentru a-l trece, trapasi ekzamenon.

#Cum se spun „liceu” și „facultate”?

Pentru liceu folosește mezlernejo, gimnazio sau liceo. Pentru facultate alege după sens universitato, fakultato sau supera lernejo.

#Surse

• ReVo: lernejo, bazlernejo, mezlernejo, lernanto, lerni, lernilo, instrui, studi, studento, ekzameni, ekzameno, ekzameniĝi, ekzamenisto, diplomo, klaso, leciono, profesoro, universitato
• ReVo: gimnazio, liceo, kolegio, rektoro, infanĝardeno, fako, ĥemio, kemio, matematiko, geografio, historio, gimnastiko, gimnastikejo, klasĉambro, fiziko, biologio, lingvo, literaturo, muziko, sporto, arto, desegni
• ReVo: kajero, krajono, skribilo, gumo, tabulo, kreto, pupitro, liniilo, kalkulilo, pintigi, tornistro, dorsosako, horaro, hejmtasko, noto, ekscii
• PMEG: EJ, IL, IST, ESTR, AN, IĜ, Participoj kiel O-vortoj, Bazaj reguloj de elparolo
• Wiktionary, CC BY-SA 4.0: diplomiĝi
• Tatoeba, CC BY 2.0 FR, utilizarea a fost verificată în propozițiile #558938, #597790, #552655, #561521