Expresii
Război și pace în esperanto: cuvinte pentru știri și istorie
Cuvintele de care ai nevoie ca să citești știri și istorie despre război și pace, plus perechi asemănătoare, ușor de confundat.
Războiul în esperanto este milito, iar pacea este paco. Un soldat este un soldato, o armată un armeo, iar un refugiat un rifuĝinto. Mai jos sunt grupate pe teme circa 80 de cuvinte, urmate de formare de cuvinte și de perechi asemănătoare. Cuvintele sunt etichete neutre: pagina nu ia nicio parte, nu numește evenimente actuale și urmează dicționarul ReVo.
Ghidurile de pronunție împart cuvintele în silabe, iar silaba accentuată este scrisă cu majuscule. Vezi și politică și societate, drept și infracțiuni și geografie și lume.
Pace și diplomație
Paco este starea unei națiuni care nu este în război, dar și armonia dintre oameni. Expresia din ReVo armita paco „pace armată” înseamnă pacea în care fiecare parte se pregătește de război.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| pace | paco | PA-co | contrariul: milito |
| pașnic | paca | PA-ca | |
| a pacifica, a aduce pacea | pacigi | pa-CI-gi | -ig- „a face” |
| a face pace, a se împăca | paciĝi | pa-CI-ĝi | -iĝ- „a deveni” |
| tratat de pace | packontrakto | pac-kon-TRAK-to | și pactraktato |
| tratat | traktato | trak-TA-to | contract între state |
| armistițiu | armistico | ar-mis-TI-co | pune capăt luptelor, dar pacea cere un tratat |
| acord | interkonsento | in-ter-kon-SEN-to | verbul: interkonsenti |
| a negocia | intertrakti | in-ter-TRAK-ti | negocieri: intertraktado |
| diplomat | diplomato | di-plo-MA-to | |
| diplomație | diplomatio | di-plo-ma-TI-o | relațiile oficiale dintre state |
| ambasador | ambasadoro | am-ba-sa-DO-ro | cel mai înalt reprezentant al unui stat în altul |
| ambasadă | ambasadorejo | am-ba-sa-do-RE-jo | și ambasadejo |
| neutru | neŭtrala | neŭ-TRA-la | nu ia nicio parte |
Război și luptă
ReVo definește milito ca stare oficială de nepace între națiuni sau părți, cu bătălii. Militi este a purta război; batali este „a lupta” în general. A declara război este deklari militon.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| război | milito | mi-LI-to | |
| a fi în război | militi | mi-LI-ti | militi kontraŭ „a purta război împotriva” |
| militar (adj.) | milita | mi-LI-ta | |
| bătălie | batalo | ba-TA-lo | a lupta: batali |
| a ataca | ataki | a-TA-ki | atac: atako |
| a apăra | defendi | de-FEN-di | a proteja împotriva unui atac |
| a invada | invadi | in-VA-di | a intra cu forța într-o țară străină și a o ocupa; invado |
| victorie | venko | VEN-ko | a învinge: venki |
| înfrângere | malvenko | mal-VEN-ko | a pierde: malvenki |
| a se preda | kapitulaci | ka-pi-tu-LA-ci | capitulare: kapitulaco |
| dușman | malamiko | ma-la-MI-ko | în război, de obicei o parte, nu o persoană |
| linia frontului | fronto | FRON-to | locul unde se dă lupta |
Forțe armate
Armeo este întreaga forță militară organizată a unui stat, cu soldații, ofițerii și armele ei.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| armată, forțe armate | armeo | ar-ME-o | |
| forțe terestre | terarmeo | te-rar-ME-o | tero „uscat” |
| marină | mararmeo | ma-rar-ME-o | maro „mare” |
| forțe aeriene | aerarmeo | a-e-rar-ME-o | și flugarmeo |
| soldat | soldato | sol-DA-to | de obicei un membru fără grad al armatei de uscat |
| militar | militisto | mi-li-TIS-to | luptă ca profesie sau ca recrut |
| militarii ca grup | militistaro | mi-li-tis-TA-ro | |
| ofițer | oficiro | o-fi-CI-ro | orice conducător din armată, de la sublocotenent în sus |
| general | generalo | ge-ne-RA-lo | ofițer peste colonel |
| trupe | trupo, trupoj | TRU-po, TRU-poj | grup organizat de soldați |
| miliție | milico | mi-LI-co | vezi „Cuvinte asemănătoare” |
Arme: cuvintele de bază
Doar cuvinte de zi cu zi; mai multe sunt în dicționar.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| armă | armilo | ar-MI-lo | orice unealtă de atac sau apărare |
| armă de foc | pafilo | pa-FI-lo | orice unealtă de tras; a trage: pafi |
| bombă | bombo | BOM-bo | dispozitiv exploziv folosit ca armă |
| tanc | tanko | TAN-ko | vehicul blindat pe șenile |
| a înarma | armi | AR-mi | înarmat: armita |
| a dezarma | malarmi | ma-LAR-mi | mal- „contrariul”; și senarmigi |
După lupte
Rifuĝinto este rifuĝ·int·o, „cel care s-a refugiat”; verbul simplu pentru „a fugi” este fuĝi. Humanitara helpo este „ajutor umanitar”.
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| refugiat | rifuĝinto | ri-fu-ĜIN-to | -int- „cel care a făcut” |
| adăpost, refugiu | rifuĝejo | ri-fu-ĜE-jo | -ej- „loc” |
| a fugi | fuĝi | FU-ĝi | fugă: fuĝo |
| victimă | viktimo | vik-TI-mo | cel care suferă din cauza a ceva |
| rănit | vundito | vun-DI-to | vundi „a răni” + -it- „căruia i s-a făcut” |
| a distruge | detrui | de-TRU-i | distrugere: detruo |
| ruine | ruinoj | ru-I-noj | ce rămâne dintr-un oraș prăbușit |
| a reconstrui | rekonstrui | re-kons-TRU-i | re- „din nou” + konstrui „a construi” |
| ajutor | helpo | HEL-po | a ajuta: helpi |
| umanitar | humanitara | hu-ma-ni-TA-ra | care alină suferința umană, de pildă în război |
Războaie în istorie
| Română | Esperanto | Pronunție | Notă |
|---|---|---|---|
| război mondial | mondmilito | mond-mi-LI-to | implică multe state din lume |
| Primul Război Mondial | la unua mondmilito | la u-NU-a mond-mi-LI-to | 1914–1918; ReVo notează că datele variază după țară |
| Al Doilea Război Mondial | la dua mondmilito | la DU-a mond-mi-LI-to | 1939–1945; ReVo notează că datele variază după țară |
| război civil | civita milito | ci-VI-ta mi-LI-to | între cetățenii aceluiași stat |
| de dinainte de război, de după război | antaŭmilita, postmilita | an-taŭ-mi-LI-ta, post-mi-LI-ta | antaŭ- „înainte”, post- „după” |
Formarea cuvintelor din milit- și pac-
Ambele sunt rădăcini, deci terminațiile și afixele construiesc familii întregi; vezi formarea cuvintelor, sufixele și prefixele. Mal- nu dă contrariul lui paco: PMEG enumeră paco – milito ca pereche fără el, iar malpaco înseamnă discordie.
| Cuvânt | Părți | Sens |
|---|---|---|
| militisto | milit·ist·o | persoană care luptă ca profesie sau ca recrut |
| militistaro | milit·ist·ar·o | militarii ca grup |
| militema | milit·em·a | înclinat spre război |
| kontraŭmilita | kontraŭ·milit·a | antirăzboinic |
| militkrimo | milit·krim·o | crimă de război: faptă împotriva dreptului războiului |
| pacema | pac·em·a | iubitor de pace: care favorizează pacea, evită certurile |
| interpaciĝo | inter·pac·iĝ·o | împăcare: ambele părți renunță la război sau ceartă |
| pacisto | pac·ist·o | pacifist, adept al lui pacismo; ReVo are și internaționalul pacifisto |
PMEG spune că -ist- este o persoană care face adesea ceva, poate profesional, și adesea un susținător al unui -ismo, ca în pacisto. -An- este un membru al unui grup: armeano „membru al armatei”, milicano „membru al miliției”. -Ar- formează un grup: militistaro.
Cuvintele care deja numesc o persoană nu primesc -ist-; PMEG enumeră soldato, generalo și diplomato.
Cuvinte asemănătoare
| Pereche | Diferență |
|---|---|
| militisto / soldato | oricine luptă / de obicei un membru fără grad al armatei de uscat |
| milito / milico | război / o forță nepermanentă, adesea de voluntari, pentru apărarea teritoriului național (ReVo); nu poliția, care este polico |
| armistico / packontrakto | pune capăt luptelor / face pacea (ReVo) |
| negoci / intertrakti | a face comerț / a purta discuții între părți |
| neŭtrala / neŭtra | spune neŭtrala; ReVo marchează neŭtra în acest sens „de evitat” |
| rifuĝi / fuĝi | a se adăposti / a o lua la fugă; ReVo sfătuiește să nu se folosească rifuĝi pentru simplul „a fugi” |
| sankcio / sankciumo | aprobare oficială / pedeapsă pentru o faptă rea; ReVo marchează sankcio astfel folosit „de evitat” |
Atenție, vorbitori de română: milico nu este „miliția” din vremea comunistă, care era poliția de atunci; în esperanto poliția este polico.
Propoziții din știri
| Esperanto | Română |
|---|---|
| La du landoj subskribis packontrakton. | Cele două țări au semnat un tratat de pace. |
| La delegacioj intertraktas dum tri tagoj. | Delegațiile negociază timp de trei zile. |
| La armistico komenciĝos morgaŭ. | Armistițiul va începe mâine. |
| La soldatoj defendis la ponton. | Soldații au apărat podul. |
| La neŭtrala lando akceptis multajn rifuĝintojn. | Țara neutră a primit mulți refugiați. |
| Humanitara helpo alvenis hieraŭ. | Ajutorul umanitar a sosit ieri. |
| Post la milito oni rekonstruis la urbon. | După război orașul a fost reconstruit. |
Complementele directe primesc -n: packontrakton, ponton, rifuĝintojn, urbon; vezi acuzativul.
Pacea în scrierile lui Zamenhof
Pacea este o temă a poemului lui Zamenhof La Espero (1890), care promite sanktan harmonion „armonie sfântă” unei lumi eterne militanta „veșnic în război”; citește mai mult despre Zamenhof și despre homaranismo, ideea lui despre omenire ca o singură familie.
Întrebări frecvente
Cum se spun „război” și „pace” în esperanto?
Milito și paco. Adjectivele sunt milita „militar” și paca „pașnic”.
Care este diferența dintre militisto și soldato?
Militisto este oricine luptă ca profesie sau ca recrut. Soldato înseamnă de obicei un membru fără grad al armatei de uscat, deși ReVo îl glosează și ca militisto.
Cum se spune „negocieri” în esperanto?
Intertrakti este a negocia, iar intertraktado sunt negocierile. Negoci înseamnă a face comerț.
Cum se spune „refugiat” în esperanto?
Rifuĝinto, de la rifuĝi „a se adăposti”. Un rifuĝejo este un loc de refugiu.
Surse
- ReVo, pace și diplomație: pac-, pacifismo, pacifisto, armistico, kontrakto și packontrakto, traktato, intertrakti, interkonsento, negoci, neŭtrala, neŭtra, diplomato, diplomatio, ambasadoro
- ReVo, război și armată: milit-, soldato, armeo, oficiro, generalo, trupo, milico, fronto, batali, venki, ataki, defendi, invadi, kapitulaci, malamiko, sankcio, militkrimo
- ReVo, arme și urmări: armi și armilo, pafilo, bombo, tanko, rifuĝi, fuĝi, viktimo, vundi, detrui, ruino, rekonstrui, helpo, humanitara
- PMEG: IST, AN, AR, EM, MAL
- Zamenhof, La Espero, în Fundamenta Krestomatio (1903): Project Gutenberg; Vikipedio, La Espero
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.