Conjuncțiile în esperanto: kaj, sed, aŭ, ke, se, ĉar

Esperanto are 16 conjuncții pe listele din PMEG: șase coordonatoare, care leagă părți egale (kaj, aŭ, sed, nek, plus, minus), și zece care deschid o propoziție subordonată (ke, ĉu, se, ĉar, kvankam, dum, ĝis, kvazaŭ, apenaŭ, ol). Paisprezece vin din Fundamento (1905); plus și minus au fost adăugate în 1974. Nu își schimbă niciodată forma și stau chiar înaintea a ceea ce leagă sau introduc.

#Toate conjuncțiile esperanto

Statut: Fundamento = gramatica și Universala Vortaro făcute obligatorii în 1905; OA 8 = a opta Adăugire Oficială a Academiei. Dum și ĝis sunt și prepoziții. Tamen „totuși” și tial „de aceea” leagă idei, dar sunt adverbe (adverbe, corelative); spre deosebire de sed, ele se pot muta în interiorul propoziției lor.

#Legarea părților egale: kaj, aŭ, sed, nek

• Kaj leagă cuvinte, expresii sau propoziții de același fel, niciodată o propoziție principală cu una subordonată (PMEG). Într-o enumerare, virgulele țin locul lui kaj, în afară de înaintea ultimului element: supon, salaton kaj fromaĝon – „supă, salată și brânză”.
• Aŭ oferă alternative, de obicei „una sau alta”, uneori „sau amândouă”. PMEG nu recomandă kaj/aŭ. După o negație, aŭ funcționează ca nek: Li neniam fumas aŭ drinkas. – „El nu fumează și nu bea niciodată.”
• Sed marchează contrastul, iar după o parte negată dă adevărul în loc: Mi ne trinkas kafon, sed teon. – „Nu beau cafea, ci ceai.” Poate începe o propoziție: Sed kio okazis poste? – „Dar ce s-a întâmplat apoi?”
• Nek înseamnă „și nici” și urmează după o propoziție care are deja ne sau un cuvânt cu neni-: Mi ne vidis lin, nek ŝin. – „Nu l-am văzut pe el, nici pe ea.” Înseamnă doar „și nici”, niciodată „nici măcar” (pentru aceasta există eĉ ne, PMEG).
• Plus și minus sunt mai ales aritmetice. Plus poate înlocui și kaj la adunare: dek eŭrojn plus kvindek cendojn – „zece euro plus cincizeci de cenți”.

Patru cuvinte apar și în perechi. Un nek dublat nu are nevoie de un ne în plus (regula 12 din cele 16 reguli: o singură negație pe propoziție). Româna pune aici „nu” la verb („Nu am nici timp, nici bani”), esperanto nu.

#Conjuncții subordonatoare

• Ke doar marchează începutul unei propoziții (PMEG), care nu primește niciodată -n. După verbele de voință, cerere, ordin și sfat, verbul se termină în -u, ca „să” + conjunctiv în română: Mi volas, ke vi helpu. – „Vreau să ajuți.” Faptele folosesc timpurile obișnuite: Mi scias, ke vi helpas.
• Cuvintele cu ki- (kiu, kie, kiam, kiel, kial…) deschid propoziții relative și întrebări indirecte: Mi ne scias, kiam li venos. – „Nu știu când va veni.”
• Se cu -as/-is/-os arată o posibilitate reală, cu -us una imaginată: Se mi havas tempon, mi helpos. / Se mi havus tempon, mi helpus. – „Dacă am timp, voi ajuta.” / „Dacă aș avea timp, aș ajuta.”
• Kvankam: când propoziția lui vine prima, propoziția principală adaugă adesea tamen: Kvankam mi estas laca, mi tamen laboras. – „Deși sunt obosit, tot lucrez.”
• Dum este pentru două acțiuni îndelungate simultane, kiam pentru „când” în general.
• Ĝis cere o propoziție despre un moment: Mi restis, ĝis li ekdormis. – „Am rămas până când a adormit.”
• Kvazaŭ compară cu ceva imaginat, deci verbul lui este de obicei la -us. Propozițiile cu apenaŭ stau înaintea celei principale.

#Combinații cu ke și ol

Doar cinci prepoziții sunt acceptate în general direct înaintea lui ke: por, sen, anstataŭ, malgraŭ și krom (PMEG). La celelalte se adaugă tio: pri tio, ke; pentru „deoarece” și „înainte” vezi mai jos.

Când subiectul este același, antaŭ ol cere un infinitiv: antaŭ ol manĝi. În ju … des, ju stă în prima parte și des în a doua, fiecare cu pli sau malpli.

#Ĉar și pro tio ke

PMEG definește ĉar ca „pro tio ke”, deci sensul este același; tial ke este un al treilea echivalent. Ĉar este cel mai scurt, iar o propoziție cu ĉar poate sta și singură, pentru a explica propoziția precedentă. Când vine prima, propoziția principală poate începe cu tial: Ĉar pluvis, tial ni restis hejme. – „Fiindcă a plouat, am rămas acasă.” Înaintea unui substantiv se folosește prepoziția pro: pro la pluvo. Tial înseamnă „din acest motiv”, nu „deoarece”.

#Ke, ĉu și se

Ke introduce o afirmație: Mi scias, ke li venos. Ĉu introduce o întrebare cu răspuns „da” sau „nu” în interiorul unei propoziții și înseamnă „dacă”: Mi ne scias, ĉu li venos. O întrebare despre un detaliu folosește un cuvânt cu ki-. Vezi întrebări și negație.

Româna folosește același „dacă” și pentru întrebarea indirectă, și pentru condiție; esperanto le separă. Li diros, ĉu li venos – „El va spune dacă vine.” Li diros, se li venos – „Dacă va veni, ne va spune.”

În vorbirea indirectă, verbul păstrează timpul cuvintelor originale: Li diris: "Mi estas laca" devine Li diris, ke li estas laca (PMEG). Vezi verbe.

#Ordinea cuvintelor și virgulele

O conjuncție stă chiar înaintea a ceea ce leagă. O propoziție subordonată poate urma celei principale, o poate precede sau poate sta în interiorul ei: Mi restas hejme, se pluvas. = Se pluvas, mi restas hejme. O propoziție cu ke poate deschide și ea fraza: Ke ŝi pravas, mi ne dubas. – „Că are dreptate, nu mă îndoiesc.” În interiorul propoziției ordinea este la fel de liberă ca oriunde, dar un cuvânt cu ki- sau ĉu vine primul (ordinea cuvintelor).

Esperanto nu are reguli obligatorii pentru virgulă (PMEG). Scriitorii o pun unde cade o pauză naturală, de obicei înaintea unei subordonate și între propozițiile principale legate: Ili manĝis, sed ili ne satiĝis. – „Au mâncat, dar nu s-au săturat.”

#Greșeli ale celor care învață

#Exemple în propoziții

• Mi trinkas kafon, kaj mia edzino trinkas teon. – „Eu beau cafea, iar soția mea bea ceai.”
• Ĉu vi volas teon aŭ kafon? – „Vrei ceai sau cafea?”
• Li estas juna, sed tre sperta. – „Este tânăr, dar foarte experimentat.”
• Mi havas nek tempon nek monon. – „Nu am nici timp, nici bani.”
• Mi scias, ke vi pravas. – „Știu că ai dreptate.”
• Ŝi demandis, ĉu ni venos. – „Ea a întrebat dacă vom veni.”
• Se morgaŭ pluvos, ni restos hejme. – „Dacă mâine va ploua, vom rămâne acasă.”
• Ni ne iris al la plaĝo, ĉar estis malvarme. – „Nu am mers la plajă, fiindcă era frig.”
• Kvankam li estis laca, li daŭre laboris. – „Deși era obosit, a continuat să lucreze.”
• Mi skribas al vi, por ke vi sciu, ke ĉio estas en ordo. – „Îți scriu ca să știi că totul este în ordine.”

#Întrebări frecvente

#Câte conjuncții are esperanto?

Șaisprezece pe listele din PMEG: șase coordonatoare și zece care deschid propoziții subordonate. Paisprezece sunt în Fundamento; plus și minus datează din 1974.

#Care este diferența dintre ĉar și pro tio ke?

Niciuna ca sens: PMEG definește ĉar ca „pro tio ke”. Ĉar este mai scurt, iar propoziția lui poate sta și singură, ca explicație.

#Care este diferența dintre ke și ĉu?

Ke introduce o afirmație (Mi scias, ke li venos). Ĉu introduce o întrebare cu răspuns „da” sau „nu” în interiorul unei propoziții (Mi ne scias, ĉu li venos).

#„Dacă” se traduce prin se sau ĉu în esperanto?

Se este „dacă” pentru o condiție; ĉu este „dacă” într-o întrebare indirectă. Schimbarea lor schimbă sensul.

#Se pune virgulă înaintea lui ke în esperanto?

De obicei da, fiindcă virgula marchează pauza naturală dinaintea unei subordonate. PMEG spune că nu există reguli obligatorii pentru virgulă.

#Surse

• Fundamento – gramatica în engleză (regulile 3 și 12)
• Fundamento – Universala Vortaro
• PMEG – Kunligaj vortetoj (kaj, aŭ, sed, plus, minus)
• PMEG – Kombinitaj vortetoj (kaj … kaj, nek … nek, ĉu … ĉu, ju … des)
• PMEG – Subfrazoj (ke, ĉu, se, ĉar și alți introducători)
• PMEG – ke după prepoziții
• PMEG – Ĉar-frazoj
• PMEG – apenaŭ, dum, ĝis, kvankam, kvazaŭ, ol
• PMEG – Formele verbului în vorbirea indirectă
• PMEG – Negația (nek)
• PMEG – Ordinea cuvintelor și semnele de punctuație
• Vikipedio – Oka Oficiala Aldono (plus, minus, 1974)