Propozițiile relative în esperanto: kiu, kiun, kio și kies

O propoziție relativă în esperanto începe cu un cuvânt cu ki-, de obicei kiu, care ține locul substantivului descris: La libro, kiun mi legas, estas bona. – „Cartea pe care o citesc este bună.” Kiu înseamnă „cine”, „care” și „ce” într-un singur cuvânt. Primește -j când substantivul este la plural și -n când este complement direct în propria propoziție. PMEG le numește rilataj subfrazoj.

Propoziția stă chiar după substantivul ei. Cuvântul relativ nu se omite niciodată: „cartea pe care am citit-o” este la libro, kiun mi legis.

#Pentru vorbitorii de română

Româna are „care”, care se potrivește bine cu kiu: „bărbatul care locuiește acolo” = la viro, kiu loĝas tie; „cartea pe care o citesc” = la libro, kiun mi legas (aici „pe” din română corespunde lui -n); „prietenul cu care am vorbit” = la amiko, kun kiu mi parolis. „Ce” din „tot ce am spus” corespunde lui kio (ĉio, kion mi diris), iar „al cărui, a cărei” lui kies. Româna schimbă forma lui „care” după caz („al cărui”, „căruia”); în esperanto, kiu are doar formele kiu, kiuj, kiun, kiujn, iar kies nu se schimbă. Iar „că” din „știu că” este ke.

#Ce cuvânt relativ folosești

#Kiu, kiuj, kiun, kiujn

Kiu se acordă în număr cu substantivul pe care îl înlocuiește, ca un adjectiv. -n al său (vezi acuzativul) depinde doar de rolul propriu în propoziția relativă, niciodată de rolul substantivului în propoziția principală.

Pentru a alege forma, transformă propoziția într-o propoziție de sine stătătoare și vezi ce înlocuiește kiu: Mi legas la libron dă la libro, kiun mi legas (complement direct, deci -n); La viro loĝas tie dă la viro, kiu loĝas tie (subiect, fără -n).

• Mi vidis la knabon, kiu kantis. – „Am văzut băiatul care cânta.” Knabon este complementul lui vidis, dar kiu este subiectul lui kantis, deci nu are -n.
• La knabo, kiun mi vidis, kantis. – „Băiatul pe care l-am văzut cânta.” Acum knabo este subiectul, iar kiun complementul.

#Prepozițiile înaintea lui kiu

Prepoziția stă direct înaintea lui kiu, iar perechea deschide propoziția. Ca în română („prietenul cu care am vorbit”), prepoziția nu poate rămâne la sfârșit (PMEG).

După o prepoziție, kiu nu primește -n, în afară de direcție: en kiu este „în care” (loc), iar en kiun este „în care” (cu mișcare spre interior).

#Kio: după tio, ĉio, io și nenio

Când substantivul descris este un corelativ în -o, folosește kio (complement direct: kion), nu kiu:

• Tio, kio okazis, estis stranga. – „Ceea ce s-a întâmplat a fost ciudat.”
• Mi komprenis ĉion, kion vi diris. – „Am înțeles tot ce ai spus.”
• Ŝi havas nenion, kion ŝi volas kaŝi. – „Ea nu are nimic ce ar vrea să ascundă.”

Kio urmează și după un adjectiv folosit singur în sensul „lucrul”: la unua, kion mi lernis – „primul lucru pe care l-am învățat”; cu un substantiv este din nou kiu: la unua vorto, kiun mi lernis. Iar kio poate ține locul unei propoziții întregi: Ŝi gajnis la konkurson, kio ĝojigis ĉiujn. – „Ea a câștigat concursul, ceea ce i-a bucurat pe toți.”

#Kies: „al cărui”

Kies corespunde lui „al cărui”. Nu primește niciodată -j sau -n; substantivul de după el le primește:

• La knabino, kies patro estas kuracisto, loĝas apud mi. – „Fata al cărei tată este medic locuiește lângă mine.”
• Jen la viro, kies hundon mi trovis. – „Iată bărbatul al cărui câine l-am găsit.”

Kies arată mai ales posesia și apartenența. Pentru o parte luată dintr-un grup folosește el kiuj: Mi havas tri katojn, el kiuj unu estas nigra. – „Am trei pisici, dintre care una este neagră.”

#Kie, kiam, kiel și perechile tiu … kiu

Un cuvânt cu ki- răspunde adesea unui cuvânt cu ti- din același grup din propoziția principală, de aceea corelativele alcătuiesc un tabel.

Cuvântul cu ti- poate fi omis când ar avea aceeași formă ca cel cu ki-: Kiu serĉas, trovas. – „Cine caută, găsește.” Dacă formele diferă, trebuie să rămână: Mi konas tiun, kiu telefonis. – „Îl cunosc pe cel care a sunat.” Nu poți spune Mi konas, kiu telefonis, fiindcă tiun ar primi -n, iar kiu nu.

După un substantiv, kie și kiam funcționează la fel: la tago, kiam ni renkontiĝis – „ziua în care ne-am întâlnit”. Kie înlocuiește adesea „în care”: la ĝardeno, kie ni ludis = la ĝardeno, en kiu ni ludis. Ca cuvânt relativ, kial este rar: scrie la kaŭzo, pro kiu ili foriris – „motivul pentru care au plecat”.

#Ke sau kiu?

Româna deosebește deja „care” de „că”, iar esperanto face aceeași deosebire: kiu descrie un substantiv („cartea pe care am citit-o”), iar ke deschide o afirmație („știu că ai dreptate”). Ke nu are sens propriu și doar marchează începutul unei propoziții (PMEG). Vezi conjuncții.

Testul este să pui substantivul înapoi în propoziție. Mi legis la libron merge, deci folosește kiun. Anna venos este deja completă fără „vestea”, deci folosește ke.

#Întrebări în interiorul unei propoziții

O întrebare în interiorul unei propoziții începe cu ĉu (da sau nu) sau cu un cuvânt cu ki- și nu primește semnul întrebării; vezi întrebări și negație.

• Mi ne scias, ĉu ŝi venos. – „Nu știu dacă va veni.”
• Mi ne scias, kiu venos. – „Nu știu cine va veni.”

Nu folosi se („dacă” de condiție) pentru „dacă” din întrebare. Aceeași propoziție cu ki- poate fi întrebare sau relativă cu un tion omis: Mi scias, kion vi diris este „Știu ce ai spus” sau „Știu lucrul pe care l-ai spus”, cu puțină diferență (PMEG).

#Virgulele

PMEG nu stabilește reguli obligatorii pentru virgulă; o virgulă se potrivește unde cade o pauză naturală, de pildă înaintea unei subordonate: Mi vidis katon, kiu dormis sur la tablo. – „Am văzut o pisică care dormea pe masă.” O propoziție din mijloc primește câte o virgulă de ambele părți: La viro, kiu loĝas tie, estas mia onklo. Poți pune oricând virgulele, chiar și în jurul unei propoziții care identifică substantivul (PMEG).

Virgula stă înaintea prepoziției, nu înaintea lui kiu: la amiko, kun kiu mi parolis, niciodată la amiko kun, kiu mi parolis.

#Greșeli tipice

#Exemple în propoziții

• La filmo, kiun ni vidis hieraŭ, estis tre amuza. – „Filmul pe care l-am văzut ieri a fost foarte distractiv.”
• Mi havas amikon, kiu parolas kvin lingvojn. – „Am un prieten care vorbește cinci limbi.”
• La urbo, en kiu mi naskiĝis, estas malgranda. – „Orașul în care m-am născut este mic.”
• La homoj, kun kiuj mi laboras, estas tre afablaj. – „Oamenii cu care lucrez sunt foarte amabili.”
• Jen la instruisto, kies lecionojn mi ŝatas. – „Iată profesorul ale cărui lecții îmi plac.”
• Ĉio, kion vi bezonas, estas en la sako. – „Tot ce îți trebuie este în sac.”
• Mi memoras la tagon, kiam ni unue renkontiĝis. – „Îmi amintesc ziua în care ne-am întâlnit prima oară.”
• Ŝi loĝas en la domo, kie loĝis ŝiaj geavoj. – „Ea locuiește în casa unde au locuit bunicii ei.”

#Întrebări frecvente

#Cum se spun „cine”, „care” și „ce” în esperanto?

Folosește kiu pentru persoane și lucruri deopotrivă și kiuj pentru plural: la viro, kiu venis. După tio, ĉio, io și nenio folosește kio. „Că” înaintea unei afirmații este ke.

#Se folosește kiu sau kiun?

Folosește kiun când cuvântul este complement direct în propria propoziție (la libro, kiun mi legas) și kiu când este subiect (la viro, kiu loĝas tie).

#Se poate omite pronumele relativ în esperanto?

Nu. „Cartea pe care am citit-o” trebuie să fie la libro, kiun mi legis, iar „prietenul cu care am vorbit” trebuie să fie la amiko, kun kiu mi parolis.

#Care este diferența dintre ke și kiu?

Kiu descrie un substantiv și îl înlocuiește în propoziție. Ke doar deschide o propoziție care conține o afirmație sau conținutul unui substantiv: Mi scias, ke vi pravas; la fakto, ke li venis.

#Se pune virgulă înaintea lui kiu?

De obicei da: Mi vidis la viron, kiu loĝas tie. PMEG nu stabilește reguli obligatorii, dar virgula înaintea unei subordonate este obiceiul normal.

#Surse

• PMEG: Rilataj subfrazoj, Rilataj kiu, kio kaj kies cu paginile despre kiu, kio și kies
• PMEG: Aliaj rilataj KI-vortoj, Forlaso de TI-vorto
• PMEG: Ke-frazoj, Ke-frazoj kiel priskribo, Demandaj subfrazoj
• PMEG: Kio estas subfrazo?, Helposignoj (komo)
• Pronume – Wikipedia
• Esperanto grammar – Wikipedia
• Sensurile cuvintelor verificate în ReVo (Reta Vortaro)