Te ajută esperanto să înveți alte limbi? Dovezile

Poate, dar nimeni nu a dovedit-o. Rapoarte ale unor proiecte școlare din 1948–1982 spun că elevii care au dedicat unul sau doi ani esperanto i-au ajuns din urmă sau chiar i-au depășit pe colegi la franceză sau la engleză. Cea mai bine controlată cercetare recentă, din școlile primare engleze, a constatat că esperanto era mai ușor de învățat decât franceza pentru începători, dar nu a oferit niciun avantaj măsurabil în conștientizarea limbii sau în franceza de mai târziu. Studiile mai vechi erau mici, adesea conduse de susținători și slab controlate, și nu există niciun studiu randomizat de mari dimensiuni. Efectul se numește valoarea „propedeutică” (pregătitoare) a esperanto.

#Ce studii există?

Sursele fiecărui rând sunt în lista de la sfârșit. Relatarea despre Paderborn din Wikipedia engleză spune și că grupul de esperanto l-a egalat pe cel de comparație la engleză în clasa a VII-a și l-a depășit în a VIII-a, citând un raport al lui Frank; pentru această parte nu am găsit datele originale.

#Ce spun dovezile cele mai solide?

Trecerea în revistă din 2018 a lui Karen Roehr-Brackin și Angela Tellier acoperă lucrări din Anglia din 2006 până în 2016. Ea deosebește două feluri de proiecte. Programele fără grupuri de comparație, precum Springboard to Languages, arată doar că a le oferi copiilor ceva despre limbi este mai bine decât nimic. Studiile care compară esperanto cu alte limbi sunt mai informative, iar rezultatele lor sunt, în cuvintele autoarelor, de natură să tempereze entuziasmul.

Esperanto a fost mai ușor de învățat decât franceza pentru începători și a părut să facă rezultatele mai uniforme între elevi. Dar nu a produs o conștientizare a limbii măsurabil mai mare și nici un succes mai mare în învățarea unei limbi ulterioare și nu a compensat o aptitudine scăzută pentru învățarea limbilor. Este aceeași concluzie la care ajungem și în De ce să înveți esperanto?.

#De ce ar putea funcționa?

Sunt ipoteze. Motivele invocate de cercetători sunt:

• Gramatică regulată. Cele 16 reguli nu au excepții, așa că elevii pot vedea cum funcționează o gramatică fără să fie copleșiți de forme neregulate.
• Formare transparentă a cuvintelor. Rădăcinile, prefixele și sufixele păstrează sensuri fixe (formarea cuvintelor), ceea ce îi poate ajuta pe elevi să observe cum sunt făcute cuvintele.
• Conștientizarea limbii. Un sistem clar îi poate face pe elevi să observe tipare, precum terminațiile de plural și clasele de cuvinte, în alte limbi.
• Succes timpuriu și motivație. Progresul rapid și corespondența cu elevi din străinătate ar putea crește încrederea. Profesorii din evaluarea Springboard au spus asta, dar relatau impresii.

Doar primul punct are un oarecare sprijin în studii: esperanto a fost într-adevăr mai ușor de învățat. Pentru celelalte nu s-a arătat că ar cauza câștiguri ulterioare.

#Ce nu arată dovezile?

• Niciun studiu randomizat modern de mari dimensiuni. Duncan Charters scria în 2015 că un studiu controlat definitiv pe câteva sute de elevi, în contexte diferite, pe câțiva ani, era încă așteptat.
• Eșantioane mici și grupuri neechivalate. Primele experimente aveau grupuri experimentale și de control nu întotdeauna comparabile și rapoarte scurte sau anecdotice. Aceasta este părerea trecerii în revistă din 2018, care citează critici anteriori precum Dan Maxwell (1988).
• Organizatori entuziaști. Rezultatele de la Paderborn, din Finlanda și ale lui Thorndike ne ajung mai ales prin oameni care sprijineau esperanto. Un coleg de la Paderborn a avertizat de la început că orice rezultat pozitiv va fi pus la îndoială; asta nu înlătură îndoiala.
• Autoselecția. Unde părinții au ales cursul suplimentar, ca la Paderborn, familiile motivate pot explica o parte din câștig.
• Vocabular comun. Fiindcă multe rădăcini esperanto seamănă cu cuvinte romanice și germanice, o parte din beneficiul pentru franceză sau engleză poate veni din cuvinte cunoscute, nu din „a învăța cum să înveți”.
• Puține lucrări cu evaluare inter pares. Mai multe rapoarte-cheie sunt rapoarte școlare sau buletine, nu articole de revistă.
• Neclar față de o alternativă echitabilă. Autorii Springboard spun că designul lor nu poate arăta dacă o altă limbă, predată cu aceleași activități de conștientizare, ar fi mers la fel de bine.

Critica face parte dintr-o dezbatere mai largă, tratată în criticile aduse esperanto.

#Ce înseamnă asta pentru cei care învață și pentru profesori?

Nu conta pe esperanto ca să-ți grăbească următoarea limbă, dar nici nu-l exclude. Este rezonabil să-l folosești ca prim curs scurt și cu risc mic: se începe repede și vezi cum se leagă o gramatică întreagă. Studiile spun puține despre adulți, care au fost aproape netestați.

Dacă vrei să încerci, urmează planul de studiu și cursul gratuit în 12 lecții, care durează circa 6–9 ore. Pagina noastră despre cât durează tratează studiile despre timpul de învățare.

Profesorii care introduc esperanto într-o școală ar trebui să adauge activități explicite despre cum sunt construite limbile și să măsoare rezultatul. Studiile de la Essex sugerează că această abordare centrată pe formă, mai mult decât limba în sine, ar putea fi ceea ce contează, iar întrebarea rămâne deschisă.

#Întrebări frecvente

#Te ajută învățarea esperanto să înveți alte limbi?

Poate, dar nu este dovedit. Mai multe proiecte școlare raportează câștiguri, dar studiile cel mai bine controlate nu au găsit niciun avantaj măsurabil în conștientizarea limbii sau în franceza de mai târziu, doar că esperanto este mai ușor pentru începători.

#Ce a fost studiul de la Paderborn?

A fost un proiect al Universității din Paderborn, Germania, condus de Helmar Frank între 1975 și 1982. A oferit unui grup de 602 elevi din clasele a III-a–a IV-a un curs de esperanto înainte de engleză și a raportat mai puține greșeli la engleză decât colegii lor. Cursul era voluntar, iar rezultatele provin de la proiectul însuși.

#Ce este Springboard to Languages?

Este un program din școlile primare engleze care combină esperanto cu activități de conștientizare a limbii. O evaluare pe cinci ani (2006–2011) a constatat că elevii se descurcau bine cu limbi necunoscute, dar nu a putut arăta că esperanto era mai bun decât o altă limbă.

#Este esperanto mai ușor decât franceza pentru copii?

Da, în studiul de la Essex pe 28 de elevi de 8–9 ani, care l-au învățat mai repede decât franceza. Asta nu arată că le ușurează franceza mai târziu.

#Este esperanto o bună primă limbă străină?

Poate fi un bun prim curs scurt, pentru că se începe ușor, iar rezultatele sunt uniforme între elevi. Pentru o limbă de care ai nevoie la studii sau la muncă, dovezile nu arată că a începe cu esperanto economisește timp.

#Surse

• Karen Roehr-Brackin și Angela Tellier, "Esperanto as a tool in classroom foreign language learning in England", Language Problems and Language Planning 42(1), 89–111, 2018; arhiva Universității Essex (Halloran, Williams, Thorndike și Kennon, Bishop; studiile din 2013 și 2017; concluziile trecerii în revistă)
• Duncan Charters, "The teaching and learning of Esperanto", Interdisciplinary Description of Complex Systems 13(2), 2015 (Williams la Egerton Park, Halloran, apelul pentru un studiu controlat)
• J. H. Halloran, "A four-year experiment in Esperanto as an introduction to French", British Journal of Educational Psychology 22(3), 200–204, 1952; Norman Williams, "A language teaching experiment", Canadian Modern Language Review 22(1), 1965 (după cum sunt citați în cele două lucrări de mai sus)
• Karen Roehr, The Springboard to Languages evaluation project: a summary report, University of Essex, 2012, care rezumă cele cinci rapoarte ale lui Amanda Barton și Joanna Bragg pentru University of Manchester, 2006–2011
• Angela Tellier și Karen Roehr-Brackin, "The development of language learning aptitude and metalinguistic awareness in primary-school children: a classroom study", Essex Research Reports in Linguistics 62(1), 2013
• Universität Paderborn, "Erfolge des Paderborner Modellprojekts: Sprachorientierungsunterricht für Grundschüler" (H. Frank și colaboratori), în Namen, Nachrichten, Notizen, circa 1982: copie digitală (602 elevi, 41 de grupuri, 1975–1982, rate de greșeli; menționează și Thorndike și experimentul finlandez)
• Wikipedia, Paderborn method (designul lui Frank și anii următori, citând raportul său) și Valeur propédeutique de l’espéranto (Thorndike 1925–1931, Somero 1958–1963, proiectul lui Bishop la Melbourne); articolul francez este el însuși semnalat pentru surse slabe
• Paginile noastre: De ce să înveți esperanto?, Cât durează să înveți esperanto?