Învață
Cele mai frecvente adjective esperanto, cu antonime
O terminație, o regulă de acord și un prefix pentru contrarii: 120 de adjective, fiecare cu sensul, antonimul și un exemplu.
Cele mai frecvente adjective esperanto sunt bona „bun”, alia „alt”, granda „mare”, multa „mult”, bela „frumos” și nova „nou”. Lista noastră de 1.000 de cuvinte frecvente conține 120 de adjective, toate arătate mai jos. Împreună alcătuiesc 3,2% din toate cuvintele unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții obișnuite în esperanto, iar primele zece alcătuiesc 1,2%. Un adjectiv se termină în -a și copiază -j și -n de la substantivul său, deci o lecție scurtă despre substantive și adjective le cuprinde pe toate 120. Pentru un vorbitor de română este mai simplu decât în limba lui: adjectivul esperanto nu se acordă în gen („frumos”, „frumoasă”), ci doar în număr și în caz.
O terminație, două terminații de acord
Fiecare adjectiv din listă se termină în -a, cu excepția lui ambaŭ „amândoi”. Adaugă -j pentru plural și -n pentru complementul direct, mereu în această ordine.
| Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Subiect | nova libro | novaj libroj |
| Complement direct (-n) | novan libron | novajn librojn |
- După esti nu apare -n: La libro estas nova. – „Cartea este nouă.” La libroj estas novaj. – „Cărțile sunt noi.”
- Ordinea este liberă. Nova libro și libro nova sunt amândouă corecte; PMEG notează că un adjectiv după substantiv este adesea subliniat. În română adjectivul stă de obicei după substantiv („carte nouă”), iar în esperanto de obicei înaintea lui.
- Fără substantiv. Numele de limbi renunță la cuvântul lingvo: Ŝi parolas la francan. – „Ea vorbește franceza.” Adjectivele de cantitate stau adesea singure: Multaj scias tion. – „Mulți știu asta.”
- Ambaŭ este excepția. Nu primește nici -j, nici -n și nu se combină cu la: ambaŭ knabinoj – „amândouă fetele”, Mi vidis ambaŭ knabinojn. – „Le-am văzut pe amândouă fetele.”
Primele 10 adjective de învățat
Aceasta este alegerea noastră, nu o listă oficială. Șase din zece sunt cele mai frecvente șase adjective în general: bona, alia, granda, multa, bela și nova. Următoarele patru ca frecvență, tuta „întreg”, kelka „câțiva”, sola „singur” și unua „primul”, funcționează ca niște cuvinte mici pentru cantitate și ordine și vin imediat după. În locul lor luăm contrariile malbona și malgranda, plus feliĉa și malfacila, pentru că un începător are nevoie de ele în primele conversații.
| Adjectivul | Română | Antonimul | De ce primul |
|---|---|---|---|
| bona | bun | malbona | Cel mai frecvent adjectiv, circa un cuvânt din 500: Bonan tagon! – „Bună ziua!” |
| malbona | rău | bona | Primul cuvânt cu mal- pe care îl întâlnești |
| granda | mare | malgranda | Mărime; grandega „uriaș” este și el în listă |
| malgranda | mic | granda | Completează perechea de mărime |
| nova | nou | malnova | Lucruri și noutăți; malnova înseamnă „vechi” |
| bela | frumos | malbela | Complimente |
| multa | mult | malmulta | Cantitate: multan dankon – „multe mulțumiri” |
| alia | alt | sama | A cere altceva |
| feliĉa | fericit | malfeliĉa | Urări: Feliĉan naskiĝtagon! – „La mulți ani!” |
| malfacila | greu, dificil | facila | Vorbitul despre învățare; facila „ușor” nu costă nicio rădăcină în plus |
Cele mai frecvente 120 de adjective esperanto
Locul este poziția adjectivului printre toate cele 1.000 de cuvinte ale listei, deci bona de pe locul 57 este primul adjectiv care apare. Coloana Antonimul arată cuvântul pe care îl folosești pentru sensul opus: cuvântul cu mal- dacă ReVo, Reta Vortaro, îl are cu sensul de contrariu simplu, altfel un cuvânt separat pe care ReVo îl definește prin opoziție sau îl listează ca antonim, iar – acolo unde nu am găsit nicio pereche naturală. Cuvintele rare cu sens îngust, precum malpropra sau malpreta, sunt lăsate deoparte. Exemplele sunt ale noastre; caută orice adjectiv în dicționar.
| Locul | Adjectivul | Română | Antonimul | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| 57 | bona | bun | malbona „rău” | Ŝi estas bona instruistino. – „Ea este o profesoară bună.” |
| 63 | alia | alt | sama „același” | Mi volas alian libron. – „Vreau altă carte.” |
| 81 | granda | mare | malgranda „mic” | Ili havas grandan domon. – „Ei au o casă mare.” |
| 82 | multa | mult | malmulta „puțin” | En la ĉambro estas multaj homoj. – „În cameră sunt mulți oameni.” |
| 117 | bela | frumos | malbela „urât” | Kia bela tago! – „Ce zi frumoasă!” |
| 118 | nova | nou | malnova „vechi (despre lucruri)” | Mi havas novan telefonon. – „Am un telefon nou.” |
| 123 | tuta | întreg, tot | – | Mi legis la tutan libron. – „Am citit toată cartea.” |
| 143 | kelka | câțiva, unii | – | Kelkaj infanoj ludas ekstere. – „Câțiva copii se joacă afară.” |
| 152 | sola | singur, unic | – | Li loĝas sola. – „El locuiește singur.” |
| 180 | unua | primul | lasta „ultimul” | Ĉi tio estas mia unua vizito. – „Aceasta este prima mea vizită.” |
| 185 | franca | francez | – | Ŝi parolas la francan. – „Ea vorbește franceza.” |
| 193 | angla | englez | – | Tio estas angla vorto. – „Acesta este un cuvânt englezesc.” |
| 229 | malbona | rău | bona „bun” | Hodiaŭ la vetero estas malbona. – „Astăzi vremea este rea.” |
| 247 | juna | tânăr | maljuna „bătrân (despre oameni)” | Mia fratino estas ankoraŭ juna. – „Sora mea este încă tânără.” |
| 248 | lasta | ultimul | unua „primul” | Ĉu tio estas la lasta trajno? – „Acesta este ultimul tren?” |
| 251 | grava | important | malgrava „fără importanță” | Ĉi tiu letero estas tre grava. – „Scrisoarea aceasta este foarte importantă.” |
| 252 | longa | lung | mallonga „scurt” | Ĝi estas longa rivero. – „Este un râu lung.” |
| 253 | feliĉa | fericit | malfeliĉa „nefericit” | La infanoj estas feliĉaj. – „Copiii sunt fericiți.” |
| 268 | malgranda | mic | granda „mare” | Mi havas malgrandan hundon. – „Am un câine mic.” |
| 274 | propra | propriu | – | Ŝi havas sian propran ĉambron. – „Ea are propria ei cameră.” |
| 277 | sama | același | malsama „diferit” | Ni havas la saman nomon. – „Avem același nume.” |
| 278 | vera | adevărat | malvera „fals” | Tio estas vera rakonto. – „Aceasta este o poveste adevărată.” |
| 286 | ambaŭ | amândoi | – | Ambaŭ knabinoj ŝatas muzikon. – „Amândouă fetele iubesc muzica.” |
| 290 | alta | înalt | malalta „scund, jos” | La monto estas tre alta. – „Muntele este foarte înalt.” |
| 300 | ruĝa | roșu | – | Ŝi portas ruĝan robon. – „Ea poartă o rochie roșie.” |
| 306 | malnova | vechi (despre lucruri) | nova „nou” | Ni loĝas en malnova domo. – „Locuim într-o casă veche.” |
| 318 | blanka | alb | nigra „negru” | La neĝo estas blanka. – „Zăpada este albă.” |
| 343 | verda | verde | – | La herbo estas verda. – „Iarba este verde.” |
| 346 | dua | al doilea | – | Mi loĝas en la dua etaĝo. – „Locuiesc la etajul al doilea.” |
| 375 | forta | puternic | malforta „slab” | Li estas forta viro. – „El este un bărbat puternic.” |
| 379 | nigra | negru | blanka „alb” | Mi havas nigran katon. – „Am o pisică neagră.” |
| 386 | plia | suplimentar, în plus | malplia „mai mic” | Ĉu vi bezonas pliajn informojn? – „Ai nevoie de informații suplimentare?” |
| 388 | malfacila | greu, dificil | facila „ușor” | Tiu demando estas tro malfacila. – „Întrebarea aceea este prea grea.” |
| 394 | plena | plin | malplena „gol” | La glaso estas plena. – „Paharul este plin.” |
| 400 | germana | german | – | Li havas germanan aŭton. – „El are o mașină germană.” |
| 403 | maljuna | bătrân (despre oameni) | juna „tânăr” | Mia avo estas maljuna. – „Bunicul meu este bătrân.” |
| 410 | japana | japonez | – | Ni manĝis japanan manĝaĵon. – „Am mâncat mâncare japoneză.” |
| 415 | certa | sigur | malcerta „nesigur” | Mi estas certa pri tio. – „Sunt sigur de asta.” |
| 436 | blua | albastru | – | La ĉielo estas blua. – „Cerul este albastru.” |
| 441 | riĉa | bogat | malriĉa „sărac” | Li estas riĉa, sed ne feliĉa. – „El este bogat, dar nu fericit.” |
| 451 | interesa | interesant | enuiga „plictisitor” | Tio estas interesa libro. – „Aceasta este o carte interesantă.” |
| 453 | stulta | prost | inteligenta „inteligent” | Tio estis stulta demando. – „Aceea a fost o întrebare proastă.” |
| 454 | stranga | ciudat, straniu | normala „normal” | Mi aŭdis strangan bruon. – „Am auzit un zgomot ciudat.” |
| 457 | homa | omenesc, uman | – | Tio estas homa eraro. – „Aceasta este o greșeală omenească.” |
| 483 | venonta | viitor, următor | pasinta „trecut” | Ni vizitos vin la venontan semajnon. – „Vă vom vizita săptămâna viitoare.” |
| 490 | ĝusta | corect, potrivit | malĝusta „greșit” | Ĉu tio estas la ĝusta vojo? – „Acesta este drumul bun?” |
| 513 | malsana | bolnav | sana „sănătos” | Mia filo estas malsana. – „Fiul meu este bolnav.” |
| 516 | plura | mai mulți, câțiva | – | Li havas plurajn amikojn en Berlino. – „El are mai mulți prieteni la Berlin.” |
| 525 | pasinta | trecut | venonta „viitor” | La pasinta semajno estis longa. – „Săptămâna trecută a fost lungă.” |
| 537 | laca | obosit | vigla „vioi” | Mi estas tre laca hodiaŭ. – „Astăzi sunt foarte obosit.” |
| 539 | eta | mic, mărunt | – | Ni havas etan kuirejon. – „Avem o bucătărie mică.” |
| 541 | preta | gata | – | La vespermanĝo estas preta. – „Cina este gata.” |
| 547 | libera | liber | mallibera „neliber” | Ĉu tiu ĉi loko estas libera? – „Locul acesta este liber?” |
| 593 | simpla | simplu | malsimpla „complex” | Mi serĉas simplan solvon. – „Caut o soluție simplă.” |
| 599 | varma | cald | malvarma „rece” | La kafo estas varma. – „Cafeaua este caldă.” |
| 612 | farita | făcut, realizat | – | La laboro jam estas farita. – „Lucrarea este deja făcută.” |
| 613 | okupata | ocupat | – | Ŝi estas tre okupata hodiaŭ. – „Astăzi ea este foarte ocupată.” |
| 617 | ŝatata | îndrăgit, preferat | – | Ĉi tio estas mia plej ŝatata kanto. – „Acesta este cântecul meu preferat.” |
| 619 | fama | faimos, celebru | – | Ŝi estas fama kantistino. – „Ea este o cântăreață celebră.” |
| 621 | aĝa | în vârstă de | juna „tânăr” | Kiom aĝa vi estas? – „Câți ani ai?” |
| 623 | bonega | excelent, grozav | malbonega „groaznic” | La manĝaĵo estis bonega. – „Mâncarea a fost excelentă.” |
| 626 | bruna | maro | – | Li havas brunajn okulojn. – „El are ochi căprui.” |
| 643 | malvarma | rece | varma „cald” | La akvo estas tro malvarma. – „Apa este prea rece.” |
| 644 | usona | american (din SUA) | – | Mia amiko estas usona. – „Prietenul meu este american.” |
| 658 | malmulta | puțin, puțini | multa „mult” | Malmultaj homoj scias tion. – „Puțini oameni știu asta.” |
| 667 | facila | ușor | malfacila „greu” | Ĉi tiu ekzerco estas facila. – „Exercițiul acesta este ușor.” |
| 668 | ĉina | chinez | – | Mi ŝatas ĉinan teon. – „Îmi place ceaiul chinezesc.” |
| 672 | terura | groaznic, înfiorător | bonega „excelent” | La vetero estis terura. – „Vremea a fost groaznică.” |
| 675 | afabla | amabil | malafabla „neamabil” | La vendisto estas tre afabla. – „Vânzătorul este foarte amabil.” |
| 680 | proksima | apropiat, aproape | malproksima „îndepărtat” | La stacidomo estas proksima. – „Gara este aproape.” |
| 681 | malsama | diferit | sama „același” | Ni havas malsamajn opiniojn. – „Avem păreri diferite.” |
| 684 | danĝera | periculos | sekura „sigur, ferit de pericol” | Tiu strato estas danĝera nokte. – „Strada aceea este periculoasă noaptea.” |
| 704 | malfermita | deschis | fermita „închis” | La pordo estas malfermita. – „Ușa este deschisă.” |
| 705 | inteligenta | inteligent | stulta „prost” | Ŝi estas tre inteligenta knabino. – „Ea este o fată foarte inteligentă.” |
| 728 | flava | galben | – | Mi ŝatas flavajn florojn. – „Îmi plac florile galbene.” |
| 732 | rusa | rus | – | Li legas rusan libron. – „El citește o carte rusească.” |
| 741 | mallonga | scurt | longa „lung” | Mi skribis mallongan leteron. – „Am scris o scrisoare scurtă.” |
| 743 | fremda | străin | – | Ŝi lernas fremdan lingvon. – „Ea învață o limbă străină.” |
| 752 | tria | al treilea | – | Tio estas mia tria taso da teo. – „Aceasta este a treia mea ceașcă de ceai.” |
| 756 | amuza | amuzant, distractiv | – | Tiu filmo estas tre amuza. – „Filmul acela este foarte amuzant.” |
| 759 | diversa | divers, felurit | – | Ili vendas diversajn fruktojn. – „Ei vând fructe felurite.” |
| 763 | saĝa | înțelept | malsaĝa „neînțelept” | Mia avino estas saĝa virino. – „Bunica mea este o femeie înțeleaptă.” |
| 764 | dika | gros, gras | maldika „subțire” | La libro estas tre dika. – „Cartea este foarte groasă.” |
| 768 | agrabla | plăcut | malagrabla „neplăcut” | Ĉi tiu ĉambro estas agrabla. – „Camera aceasta este plăcută.” |
| 774 | multekosta | scump | malmultekosta „ieftin” | Tiu robo estas tro multekosta. – „Rochia aceea este prea scumpă.” |
| 776 | pura | curat, pur | malpura „murdar” | Mia ĉambro estas pura. – „Camera mea este curată.” |
| 784 | mortinta | mort, decedat | viva „viu” | Mortinta birdo kuŝas en la ĝardeno. – „O pasăre moartă zace în grădină.” |
| 796 | konata | cunoscut | – | Tiu kanto estas tre konata. – „Cântecul acela este foarte cunoscut.” |
| 798 | kioma | al câtelea, ce număr | – | Kioma horo estas? – „Cât este ceasul?” |
| 802 | hispana | spaniol | – | Mi trinkis hispanan vinon. – „Am băut vin spaniol.” |
| 806 | freneza | nebun, înnebunitor | – | Tio estas freneza ideo. – „Aceasta este o idee nebunească.” |
| 812 | kontenta | mulțumit | malkontenta „nemulțumit” | Ni estas kontentaj pri la rezulto. – „Suntem mulțumiți de rezultat.” |
| 823 | ĉarma | fermecător | – | Vi havas ĉarman ĝardenon. – „Aveți o grădină fermecătoare.” |
| 835 | belega | minunat, foarte frumos | – | La vido estas belega. – „Priveliștea este minunată.” |
| 846 | griza | gri | – | Hodiaŭ la ĉielo estas griza. – „Astăzi cerul este gri.” |
| 865 | okupita | ocupat | – | Ĉu ĉi tiu seĝo estas okupita? – „Scaunul acesta este ocupat?” |
| 869 | bongusta | gustos | – | La supo estas bongusta. – „Supa este gustoasă.” |
| 875 | mirinda | minunat, uimitor | – | Ĝi estis mirinda vojaĝo. – „A fost o călătorie minunată.” |
| 878 | ĉefa | principal | – | Tio estas la ĉefa problemo. – „Aceasta este problema principală.” |
| 879 | fermita | închis | malfermita „deschis” | La vendejo estas fermita hodiaŭ. – „Magazinul este închis astăzi.” |
| 887 | antikva | antic | moderna „modern” | Ni vizitis antikvan urbon. – „Am vizitat un oraș antic.” |
| 897 | malriĉa | sărac | riĉa „bogat” | Ili estis malriĉaj, sed feliĉaj. – „Ei erau săraci, dar fericiți.” |
| 898 | rapida | rapid, iute | malrapida „lent” | Ŝi estas rapida kuristino. – „Ea este o alergătoare rapidă.” |
| 905 | sekva | următor | antaŭa „precedent” | La sekva trajno foriras je la deka. – „Trenul următor pleacă la ora zece.” |
| 919 | grandega | uriaș | – | Ni vidis grandegan elefanton. – „Am văzut un elefant uriaș.” |
| 927 | komuna | comun | – | Ni havas komunan amikon. – „Avem un prieten comun.” |
| 930 | kara | drag, scump | malkara „ieftin” | Kara amiko, mi skribas al vi el Parizo. – „Dragă prietene, îți scriu din Paris.” |
| 942 | serioza | serios | malserioza „neserios” | Li estas serioza homo. – „El este un om serios.” |
| 952 | internacia | internațional | – | Esperanto estas internacia lingvo. – „Esperanto este o limbă internațională.” |
| 954 | perfekta | perfect | – | Neniu estas perfekta. – „Nimeni nu este perfect.” |
| 959 | malplena | gol | plena „plin” | La botelo estas malplena. – „Sticla este goală.” |
| 961 | freŝa | proaspăt | malfreŝa „vechi, nu proaspăt” | Mi aĉetis freŝan panon. – „Am cumpărat pâine proaspătă.” |
| 970 | sesa | al șaselea | – | Mi leviĝas je la sesa horo. – „Mă trezesc la ora șase.” |
| 976 | utila | util | malutila „dăunător” | Via konsilo estis tre utila. – „Sfatul tău a fost foarte util.” |
| 977 | itala | italian | – | Mi ŝatas italan kafon. – „Îmi place cafeaua italiană.” |
| 989 | eŭropa | european | – | Ŝi vojaĝas tra eŭropaj landoj. – „Ea călătorește prin țări europene.” |
| 991 | antaŭa | precedent, anterior | sekva „următor” | Ni parolis pri tio en la antaŭa leciono. – „Am vorbit despre asta în lecția precedentă.” |
| 996 | natura | natural | malnatura „nenatural” | Tio estas tute natura. – „Asta este cu totul natural.” |
| 997 | necesa | necesar | – | La bileto ne estas necesa. – „Biletul nu este necesar.” |
| 998 | taŭga | potrivit, adecvat | maltaŭga „nepotrivit” | Tiu ĉambro estas taŭga por ni. – „Camera aceea este potrivită pentru noi.” |
Patru observații despre tabel:
- Antonime. 71 din cele 120 de adjective au unul: 52 prin mal- și 19 printr-un cuvânt separat. Cele 49 de liniuțe includ culorile, naționalitățile și numeralele ordinale, care nu au contrariu, și adjective precum amuza sau freneza, unde niciun cuvânt nu este contrariul natural. Pentru o negare simplă folosește ne: nekonata „necunoscut”, nenecesa „nenecesar”. Acestea nu sunt contrarii; diferența este explicată pe pagina Contrarii în esperanto.
- Participii. Zece intrări sunt participii folosite ca adjective: venonta, pasinta, farita, okupata, ŝatata, mortinta, malfermita, okupita, fermita și konata. Vezi participiile.
- Okupata și okupita. Ambele sunt participii pasive ale lui okupi și ambele înseamnă „ocupat”. Zamenhof a scris că uzul cere mi estas okupita (Lingvaj Respondoj, citat în ReVo). Și PMEG consideră okupita mai uzual, dar spune că oricare dintre ele merge când cineva este ținut ocupat de muncă, fără nicio diferență practică. În lista noastră okupata (613) este cel mai frecvent dintre cele două. Un scaun ocupat este okupita.
- Culori. Cele opt culori sunt ruĝa, blanka, verda, nigra, blua, bruna, flava și griza; mai multe nuanțe și folosirea lui hel- și mal-hel- sunt pe pagina culori.
Contrarii: mal- și cuvinte separate
Treisprezece adjective din listă încep cu mal-, iar douăsprezece perechi se află în listă cu ambele cuvinte: bona și malbona, granda și malgranda, multa și malmulta, nova și malnova, juna și maljuna, longa și mallonga, sama și malsama, plena și malplena, riĉa și malriĉa, varma și malvarma, facila și malfacila, fermita și malfermita. O singură rădăcină îți dă ambele capete ale scalei; vezi prefixele și cele 74 de perechi de pe pagina contrariilor. Româna nu are un prefix atât de regulat: „bun – rău”, „mare – mic”, „nou – vechi” sunt perechi de cuvinte diferite, iar în esperanto ajunge să memorezi o singură rădăcină.
Alte contrarii sunt două cuvinte separate, deci mal- nu ajută. Aceste perechi se află în tabelul de mai sus:
| Perechea | Română | De ce le împerechem |
|---|---|---|
| nigra – blanka | negru – alb | ReVo dă blanka ca antonim al lui nigra |
| unua – lasta | primul – ultimul | Primul și ultimul loc dintr-o serie |
| venonta – pasinta | viitor – trecut | ReVo definește fiecare prin opoziție cu celălalt |
| sekva – antaŭa | următor – precedent | Ordinea într-o serie sau în timp |
| laca – vigla | obosit – vioi | ReVo definește laca ca malvigla |
| stulta – inteligenta | prost – inteligent | ReVo definește malinteligenta ca stulta |
| interesa – enuiga | interesant – plictisitor | ReVo definește enui ca a te simți nemulțumit din lipsă de interes |
| danĝera – sekura | periculos – sigur | Sekura înseamnă a fi într-o situație lipsită de pericol |
| antikva – moderna | antic – modern | ReVo definește moderna „prin contrast cu anticul” |
| alia – sama | alt – același | ReVo definește alia ca malsama |
| terura – bonega | groaznic – excelent | ReVo definește terura, într-un sens, ca malbonega |
| stranga – normala | ciudat – normal | ReVo definește stranga ca neobișnuit; nenormala se află printre cuvintele înrudite |
Comparația: pli, plej, ol
Adjectivele nu primesc terminație de comparativ. Pli înseamnă „mai”, plej „cel mai”, ol „decât”, iar tiel … kiel „la fel de … ca”. Nu există forme neregulate: „mai bun” este pli bona, iar „mai rău” este pli malbona. Regulile complete sunt pe pagina comparație.
| Sensul | Tiparul | Exemplu |
|---|---|---|
| mai … decât | pli … ol | Tiu libro estas pli interesa ol ĉi tiu. – „Cartea aceea este mai interesantă decât aceasta.” |
| cel mai | la plej … el | Ŝi estas la plej juna el la infanoj. – „Ea este cea mai tânără dintre copii.” |
| mai puțin … decât | malpli … ol | Ĉi tiu ekzerco estas malpli malfacila ol la alia. – „Exercițiul acesta este mai puțin greu decât celălalt.” |
| la fel de … ca | tiel … kiel | La libro estas tiel dika kiel la vortaro. – „Cartea este la fel de groasă ca dicționarul.” |
| foarte, prea | tre, tro | tre bela, tro multekosta – „foarte frumos”, „prea scump” |
Adjective ca unua „primul” sau franca „francez” numesc o poziție fixă sau o origine, deci se compară rar. Pentru a schimba intensitatea în interiorul cuvântului folosește sufixul -eg-: bona → bonega „excelent”, bela → belega „minunat” și granda → grandega „uriaș” se află toate în listă.
Adjective formate din alte cuvinte
Terminația -a adaugă ideea „care are legătură cu ceea ce spune rădăcina” (PMEG): homa este „în legătură cu oamenii”, longa „care are lungime”. Sensul exact depinde de rădăcină și de context, deci verifică cuvintele necunoscute în dicționar. Cele mai multe adjective pe care le întâlnești sunt formate din alte cuvinte prin formarea cuvintelor.
| Sursa | Tiparul | Exemplu | Sensul |
|---|---|---|---|
| substantiv | rădăcină + -a | danĝero → danĝera (684) | „pericol” → „periculos” |
| substantiv | rădăcină + -a | homo → homa (457) | „om” → „omenesc” |
| substantiv | rădăcină + -a | domo → doma | „casă” → „casnic, al casei” |
| substantiv | rădăcină + -a | somero → somera | „vară” → „de vară” |
| verb | participiu | fermi → fermita (879) | „a închide” → „închis” |
| verb | participiu | morti → mortinta (784) | „a muri” → „mort” |
| verb | sufix -em-, -ebl-, -ind- | lerni → lernema, manĝi → manĝebla, legi → leginda | „dornic să învețe”, „comestibil”, „demn de citit” |
| adjectiv | prefix mal- | bona → malbona (229) | „bun” → „rău” |
| adjectiv | sufix -eg- | bela → belega (835) | „frumos” → „minunat” |
| expresie | inter nacioj | → internacia (952) | „între națiuni” → „internațional” |
Cum am numărat
Am numărat la 8 octombrie 2026 în fișierul nostru esperanto-1000-common-words-ro.csv. Acesta provine din 822.296 de propoziții Tatoeba cu 5.831.657 de cuvinte. Fiecare formă de adjectiv se numără la forma ei în -a, fără pluralul -j și acuzativul -n. Metoda este pe pagina cuvinte frecvente.
- 120 din cele 1.000 de intrări sunt adjective (12,0%). Valorile lor
per_millionînsumează 31.786 la milion, deci adjectivele sunt 3,2% din toate cuvintele corpusului, adică 4,1% din cuvintele acoperite de lista de 1.000 de cuvinte. - Verbele, substantivele și adverbele din aceeași listă alcătuiesc 17,6% (313 intrări), 8,7% (359) și 4,6% (89). Adjectivele sunt multe, dar fiecare este rar: cel mai frecvent, bona, apare de 1.958 de ori la milion de cuvinte, în timp ce esti apare de 40.934 de ori. Vezi cele mai frecvente verbe.
- Doar 4 dintre cele mai frecvente 100 de cuvinte sunt adjective (bona 57, alia 63, granda 81, multa 82). Sunt 25 printre primele 300 de cuvinte și 46 printre primele 500.
- Cele mai frecvente 10, 20, 50 și 100 de adjective alcătuiesc 1,2%, 1,6%, 2,4% și 3,0% din toate cuvintele, adică 37%, 51%, 74% și 94% din toate aparițiile de adjective din listă.
Clasa de cuvinte vine din terminație: o intrare în -a este adjectiv. Posesivele (mia, via) și corelativele kia, tia, ia, ĉia și nenia sunt numărate în clasele lor, în timp ce kioma, care cere un număr dintr-o serie, și ambaŭ sunt numărate ca adjective. Cinci grupuri se remarcă:
| Grupul | Adjective | La milion de cuvinte | Exemple |
|---|---|---|---|
| Cu mal- | 13 | 2.658 | malbona, malgranda, malnova |
| Naționalitate și regiune | 10 | 2.352 | franca, angla, germana, japana |
| Culori | 8 | 1.736 | ruĝa, blanka, verda, nigra |
| Participii | 10 | 1.370 | venonta, pasinta, fermita |
| Numerale ordinale | 4 | 1.121 | unua, dua, tria, sesa |
Malfermita este și cuvânt cu mal-, și participiu. Tatoeba conține propoziții scurte, scrise, adesea traduse; romanele sau vorbirea ar da altă ordine, după cum arată lista de pe pagina Vocabular.
Întrebări frecvente
Care sunt cele mai frecvente adjective în esperanto?
În lista noastră, cele mai frecvente zece sunt bona, alia, granda, multa, bela, nova, tuta, kelka, sola și unua. Împreună alcătuiesc 1,2% din toate cuvintele corpusului Tatoeba; bona „bun” singur este circa un cuvânt din 500.
Cum se formează un adjectiv în esperanto?
Pune -a după o rădăcină: danĝer- dă danĝera „periculos”. Adaugă -j pentru plural și -n pentru complementul direct: danĝeraj stratoj, danĝerajn stratojn. Vezi substantive și adjective.
Cum spui contrariul unui adjectiv în esperanto?
Pune mal- în față: granda „mare” → malgranda „mic”. Unele contrarii sunt cuvinte separate, precum nigra – blanka „negru – alb”; vezi contrariile.
Cum se spune „mai bun” și „cel mai bun” în esperanto?
Folosește pli bona pentru „mai bun” și la plej bona pentru „cel mai bun”. Nimic nu este neregulat; aceleași pli și plej merg cu orice adjectiv (comparația).
Adjectivul stă înaintea substantivului sau după el?
De obicei înainte, dar ambele ordini sunt corecte: granda domo și domo granda înseamnă același lucru. După substantiv, adjectivul este adesea subliniat (PMEG).
Surse
- Esperantopedia: cele mai frecvente 1000 de cuvinte esperanto (CSV, loc, parte de vorbire, sens în română, frecvență la milion), numărate la 8 octombrie 2026; metoda pe această pagină
- Tatoeba: descărcări – propoziții în esperanto, descărcate la 7 octombrie 2026; licența CC BY 2.0 FR
- Reta Vortaro (ReVo), citit la 8 octombrie 2026: articolele bona, alia, juna, nigra, laca, vigla, enui, sekura, moderna, terura, kara, okupi, venonta, pasinta și mal-
- PMEG: Bazaj reguloj por A-vortoj, Uzo de A-vortoj, Ambaŭ, Kvantaj A-vortoj, Specialaj okazoj de participelekto, MAL
- Wiktionary: Esperanto lemmas (CC BY-SA 4.0) și ESPDIC de Paul Denisowski (CC BY 3.0), sursele sensurilor în engleză din listă
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.