Învață
Cele mai frecvente 100 de verbe esperanto, cu exemple
O sută de verbe, șase terminații și nicio formă neregulată: împreună alcătuiesc 14,2% din toate cuvintele propozițiilor obișnuite în esperanto.
Cele mai frecvente verbe esperanto sunt esti „a fi”, povi „a putea”, havi „a avea”, fari „a face”, diri „a spune” și voli „a vrea”. Cele mai frecvente 100 de verbe din lista noastră de 1.000 de cuvinte frecvente alcătuiesc 14,2% din toate cuvintele unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții obișnuite în esperanto, iar primele zece singure alcătuiesc 8,1%. Fiecare verb are aceleași terminații la toate persoanele, deci o lecție scurtă despre terminațiile verbale deschide tot tabelul. Pentru un vorbitor de română, aceasta e o ușurare: nu există conjugări, iar „eu merg, tu mergi, el merge” se reduce la mi iras, vi iras, li iras.
Șase terminații, o singură formă pentru fiecare persoană
Fiecare verb de mai jos este dat la infinitiv, în -i. Pentru a-l folosi, înlocuiești -i cu o terminație; terminația este aceeași pentru „eu”, „tu”, „el”, „noi” și „ei”.
| Terminația | Folosire | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| -i | infinitiv | iri | a merge |
| -as | prezent | Mi iras. Ili iras. | „Eu merg. Ei merg.” |
| -is | trecut | Mi iris. | „Am mers.” |
| -os | viitor | Ni iros. | „Vom merge.” |
| -us | condițional | Ŝi irus. | „Ea ar merge.” |
| -u | poruncă, dorință | Iru! | „Mergi!” |
Nu există verbe neregulate, nici măcar esti: mi estas, vi estas, ili estas. Vezi verbele pentru timpurile compuse și participii.
Primele 10 verbe de învățat
Aceasta este alegerea noastră, nu o listă oficială. Opt din zece se află printre cele mai frecvente zece verbe din tabel. Celelalte două verbe din acel top zece, devi și ŝati, urmează imediat: devi funcționează ca povi și voli, iar ŝati se folosește la fel (Mi ŝatas legi. – „Îmi place să citesc.”). Kompreni și paroli sunt adăugate pentru că un începător are nevoie de ele chiar în prima conversație.
| Verbul | Română | De ce primul | Exemplu |
|---|---|---|---|
| esti | a fi | Identitate, loc și stare; de departe cel mai frecvent verb (4,1% din toate cuvintele) | Mi estas studento. – „Sunt student.” |
| havi | a avea | Posesie și familie | Mi havas fraton. – „Am un frate.” |
| voli | a vrea | Dorințe și comenzi în magazine și cafenele | Mi volas manĝi. – „Vreau să mănânc.” |
| povi | a putea | Capacitate, permisiune și întrebări politicoase | Ĉu mi povas sidi ĉi tie? – „Pot să stau aici?” |
| iri | a merge | Mișcare și direcții | Ni iras al la parko. – „Mergem în parc.” |
| fari | a face | Formează întrebarea Kion vi faras? | Ŝi faras kukon. – „Ea face o prăjitură.” |
| diri | a spune | Te lasă să întrebi cum se spune un cuvânt | Kiel oni diras „dankon” angle? – „Cum se spune «dankon» în engleză?” |
| scii | a ști | A răspunde și a nu răspunde la întrebări | Ĉu vi scias, kie estas la banko? – „Știi unde este banca?” |
| kompreni | a înțelege | A spune dacă urmărești | Ĉu vi komprenas min? – „Mă înțelegi?” |
| paroli | a vorbi | A întreba cine ce limbă vorbește | Ĉu vi parolas Esperanton? – „Vorbești esperanto?” |
Cele mai frecvente 100 de verbe esperanto
Locul este poziția verbului printre toate cele 1.000 de cuvinte ale listei, deci esti de pe locul 3 vine imediat după la și mi. Coloana Tranzitiv? urmează etichetele din ReVo, Reta Vortaro: T înseamnă tranzitiv (verbul poate avea complement direct cu -n), I înseamnă intranzitiv, T/I înseamnă că ReVo marchează ambele întrebuințări, iar – înseamnă că ReVo nu dă nicio etichetă. Exemplele sunt ale noastre; caută orice verb în dicționar.
| Locul | Verbul | Română | Tranzitiv? | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| 3 | esti | a fi | I | La kato estas en la ĝardeno. – „Pisica este în grădină.” |
| 19 | povi | a putea | T | Mi povas veni morgaŭ. – „Pot să vin mâine.” |
| 21 | havi | a avea | T | Ŝi havas tri katojn. – „Ea are trei pisici.” |
| 27 | fari | a face | T | Kion vi faras? – „Ce faci?” |
| 30 | diri | a spune | T | Li diris nenion. – „El n-a spus nimic.” |
| 31 | voli | a vrea | T | Mi volas kafon. – „Vreau cafea.” |
| 35 | scii | a ști | T | Mi ne scias la respondon. – „Nu știu răspunsul.” |
| 39 | devi | a trebui | T | Ni devas iri hejmen. – „Trebuie să mergem acasă.” |
| 40 | iri | a merge | I | Ŝi iras al la lernejo. – „Ea merge la școală.” |
| 47 | ŝati | a-i plăcea, a aprecia | T | Mi ŝatas muzikon. – „Îmi place muzica.” |
| 50 | paroli | a vorbi | T/I | Ŝi parolas tri lingvojn. – „Ea vorbește trei limbi.” |
| 52 | vidi | a vedea | T | Mi vidas hundon en la ĝardeno. – „Văd un câine în grădină.” |
| 61 | veni | a veni | I | Mia amiko venos morgaŭ. – „Prietenul meu va veni mâine.” |
| 67 | kredi | a crede | T/I | Mi kredas vin. – „Te cred.” |
| 80 | pensi | a gândi | T/I | Mi pensas pri vi. – „Mă gândesc la tine.” |
| 83 | manĝi | a mânca | T | Ni manĝas pomojn. – „Mâncăm mere.” |
| 84 | bezoni | a avea nevoie de | T | Mi bezonas helpon. – „Am nevoie de ajutor.” |
| 97 | okazi | a se întâmpla | I | Kio okazis? – „Ce s-a întâmplat?” |
| 99 | trovi | a găsi | T | Mi trovis mian ŝlosilon. – „Mi-am găsit cheia.” |
| 101 | doni | a da | T | Li donas floron al ŝi. – „El îi dă o floare.” |
| 110 | helpi | a ajuta | T/I | Ĉu vi povas helpi min? – „Mă poți ajuta?” |
| 111 | aĉeti | a cumpăra | T | Ŝi aĉetis novan libron. – „Ea a cumpărat o carte nouă.” |
| 112 | resti | a rămâne | I | Mi restas hejme hodiaŭ. – „Rămân acasă astăzi.” |
| 120 | peti | a ruga, a cere | T/I | Li petis panon. – „El a cerut pâine.” |
| 121 | kompreni | a înțelege | T | Mi ne komprenas la demandon. – „Nu înțeleg întrebarea.” |
| 124 | bonvoli | a binevoi (bonvolu „te rog”) | I | Bonvolu atendi minuton. – „Te rog, așteaptă un minut.” |
| 126 | labori | a munci, a lucra | I | Li laboras en banko. – „El lucrează la o bancă.” |
| 129 | vivi | a trăi | I | La avo ankoraŭ vivas. – „Bunicul este încă în viață.” |
| 131 | atendi | a aștepta | T | Mi atendas la buson. – „Aștept autobuzul.” |
| 135 | rigardi | a privi, a se uita la | T | Ni rigardas filmon. – „Ne uităm la un film.” |
| 136 | provi | a încerca | T | Provu denove! – „Încearcă din nou!” |
| 137 | lerni | a învăța | T | Mi lernas Esperanton. – „Învăț esperanto.” |
| 140 | legi | a citi | T | Ŝi legas gazeton. – „Ea citește un ziar.” |
| 144 | aŭdi | a auzi | T | Mi aŭdas muzikon. – „Aud muzică.” |
| 145 | ami | a iubi | T | Li amas sian familion. – „El își iubește familia.” |
| 146 | loĝi | a locui | T/I | Ni loĝas en malgranda urbo. – „Locuim într-un oraș mic.” |
| 148 | deziri | a dori | T | Mi deziras al vi feliĉon. – „Îți doresc fericire.” |
| 151 | senti | a simți | T | Li sentis doloron en la piedo. – „El a simțit o durere în picior.” |
| 160 | lasi | a lăsa | T | Lasu min paroli! – „Lasă-mă să vorbesc!” |
| 161 | koni | a cunoaște (o persoană sau un loc) | T | Ĉu vi konas tiun viron? – „Îl cunoști pe bărbatul acela?” |
| 163 | ŝajni | a părea | I | Ŝajnas, ke pluvos. – „Se pare că va ploua.” |
| 166 | uzi | a folosi | T | Mi uzas komputilon. – „Folosesc un calculator.” |
| 169 | preni | a lua | T | Li prenis sian ĉapelon. – „El și-a luat pălăria.” |
| 170 | opinii | a fi de părere | T | Kion vi opinias pri tio? – „Ce părere ai despre asta?” |
| 172 | ludi | a se juca, a cânta (la un instrument) | T/I | La infanoj ludas en la ĝardeno. – „Copiii se joacă în grădină.” |
| 177 | alveni | a ajunge, a sosi | I | La trajno alvenis je la tria. – „Trenul a sosit la ora trei.” |
| 179 | ekzisti | a exista | I | Tiu vorto ne ekzistas. – „Cuvântul acesta nu există.” |
| 182 | morti | a muri | I | La floroj mortis. – „Florile au murit.” |
| 183 | skribi | a scrie | T | Mi skribas leteron. – „Scriu o scrisoare.” |
| 186 | sukcesi | a reuși | I | Mi sukcesis trovi la hotelon. – „Am reușit să găsesc hotelul.” |
| 188 | demandi | a întreba | T | Li demandis, kie estas la stacidomo. – „El a întrebat unde este gara.” |
| 190 | foriri | a pleca | I | Ŝi foriris sen vorto. – „Ea a plecat fără o vorbă.” |
| 191 | forgesi | a uita | T/I | Mi forgesis lian nomon. – „I-am uitat numele.” |
| 192 | trinki | a bea | T | Li trinkas akvon. – „El bea apă.” |
| 194 | rajti | a avea dreptul, a avea voie | I | Ĉu mi rajtas eniri? – „Am voie să intru?” |
| 200 | aspekti | a arăta, a avea înfățișarea | I | Ŝi aspektas feliĉa. – „Ea pare fericită.” |
| 203 | iĝi | a deveni | I | Li iĝis kuracisto. – „El a devenit medic.” |
| 204 | viziti | a vizita | T | Ni vizitos la avinon dimanĉe. – „Duminică o vom vizita pe bunică.” |
| 205 | kapabli | a fi capabil | T | Ŝi kapablas solvi tiun problemon. – „Ea poate rezolva problema aceasta.” |
| 206 | perdi | a pierde | T | Mi perdis mian ombrelon. – „Mi-am pierdut umbrela.” |
| 207 | ricevi | a primi | T | Ŝi ricevis leteron de amiko. – „Ea a primit o scrisoare de la un prieten.” |
| 209 | reveni | a reveni, a se întoarce | I | Li revenos je la sesa. – „El se va întoarce la ora șase.” |
| 212 | timi | a se teme | T | La infano timas la hundon. – „Copilului îi este frică de câine.” |
| 215 | dormi | a dormi | I | La bebo dormas. – „Bebelușul doarme.” |
| 219 | ĉesi | a înceta | I | La pluvo ĉesis. – „Ploaia a încetat.” |
| 220 | plaĉi | a plăcea (subiectul este cel plăcut) | I | Tiu libro plaĉas al mi. – „Cartea aceea îmi place.” |
| 222 | esperi | a spera | T/I | Mi esperas, ke vi venos. – „Sper că vei veni.” |
| 224 | komenci | a începe | T | Ni komencas la lecionon. – „Începem lecția.” |
| 231 | renkonti | a întâlni | T | Mi renkontis ŝin en la urbo. – „Am întâlnit-o în oraș.” |
| 236 | necesi | a fi necesar | – | Ne necesas rapidi. – „Nu e nevoie să ne grăbim.” |
| 239 | serĉi | a căuta | T | Mi serĉas mian telefonon. – „Îmi caut telefonul.” |
| 240 | studi | a studia | T | Ŝi studas medicinon. – „Ea studiază medicina.” |
| 243 | meti | a pune | T | Metu la libron sur la tablon. – „Pune cartea pe masă.” |
| 244 | montri | a arăta | T | Ŝi montris al ni la vojon. – „Ea ne-a arătat drumul.” |
| 249 | memori | a-și aminti, a ține minte | T/I | Mi memoras tiun tagon. – „Îmi amintesc ziua aceea.” |
| 250 | ebli | a fi posibil | – | Ĉu eblas pagi per karto? – „Se poate plăti cu cardul?” |
| 258 | atingi | a atinge, a ajunge la | T/I | Ni atingis la supron de la monto. – „Am ajuns în vârful muntelui.” |
| 259 | troviĝi | a se afla | I | La banko troviĝas apud la stacidomo. – „Banca se află lângă gară.” |
| 260 | aŭskulti | a asculta | T | Ni aŭskultas radion. – „Ascultăm radioul.” |
| 264 | scipovi | a ști să | T | Ŝi scipovas naĝi. – „Ea știe să înoate.” |
| 267 | decidi | a hotărî | T | Ni decidis resti hejme. – „Am hotărât să rămânem acasă.” |
| 270 | eliri | a ieși | T/I | Li eliris el la ĉambro. – „El a ieșit din cameră.” |
| 271 | respondi | a răspunde | T/I | Ŝi respondis al mia letero. – „Ea a răspuns scrisorii mele.” |
| 282 | fariĝi | a deveni | I | La vetero fariĝis malvarma. – „Vremea s-a răcit.” |
| 287 | sidi | a sta (așezat) | I | La kato sidas sur la seĝo. – „Pisica stă pe scaun.” |
| 288 | pagi | a plăti | T | Mi pagis dek eŭrojn. – „Am plătit zece euro.” |
| 289 | eniri | a intra | T/I | Bonvolu eniri. – „Poftiți înăuntru.” |
| 291 | ŝanĝi | a schimba | T | Mi ŝanĝis mian opinion. – „Mi-am schimbat părerea.” |
| 302 | gravi | a conta, a fi important | I | Tio ne gravas. – „Asta nu contează.” |
| 308 | rakonti | a povesti | T | La avino rakontas fabelon. – „Bunica povestește un basm.” |
| 309 | forlasi | a părăsi | T | Li forlasis la urbon. – „El a părăsit orașul.” |
| 311 | akcepti | a accepta | T | Ŝi akceptis la donacon. – „Ea a acceptat darul.” |
| 313 | kanti | a cânta (cu vocea) | T | Ŝi kantas belan kanton. – „Ea cântă un cântec frumos.” |
| 314 | pasigi | a petrece (timpul) | T | Ni pasigis la feriojn ĉe la maro. – „Ne-am petrecut vacanța la mare.” |
| 316 | sendi | a trimite | T | Mi sendis mesaĝon al li. – „I-am trimis un mesaj.” |
| 319 | malfermi | a deschide | T | Bonvolu malfermi la fenestron. – „Te rog, deschide fereastra.” |
| 320 | manki | a lipsi | I | Al mi mankas tempo. – „Îmi lipsește timpul.” |
| 321 | naĝi | a înota | I | Ni naĝas en la maro. – „Înotăm în mare.” |
| 325 | igi | a face să, a determina să | T | Tio igis ŝin ridi. – „Asta a făcut-o să râdă.” |
| 326 | mortigi | a omorî, a ucide | T | La malvarmo mortigis la florojn. – „Frigul a omorât florile.” |
Dintre cele 100 de verbe, 57 sunt marcate T, 27 I și 14 T/I, iar pentru necesi și ebli ReVo nu dă nicio etichetă. Trei observații despre etichete:
- Verbele modale se numără ca tranzitive. După povi, voli și devi, infinitivul este complementul direct (PMEG), iar ReVo spune aceasta pentru devi. Dintre cele trei, doar voli primește și un complement obișnuit, un substantiv: Mi volas kafon.
- Verbele cu sufix urmează sufixul. ReVo nu are etichetă pentru troviĝi și fariĝi; arătăm I, deoarece un verb cu -iĝ- nu primește niciodată complement direct. Pasigi, igi și mortigi, cu -ig-, îl primesc întotdeauna.
- Compusele pot diferi de baza lor. Alveni, reveni și foriri sunt veni și iri cu o prepoziție sau un prefix (vezi prefixele) și rămân intranzitive. ReVo marchează eliri și eniri ca T/I, deoarece locul poate fi complement direct (eniri la ĉambron, exemplu din ReVo) sau poate urma o prepoziție (eniri en la ĉambron).
Perechi precum komenci și komenciĝi
În română, „a începe”, „a termina” și „a schimba” merg uneori cu complement, alteori fără, sau cu „se”. Esperanto le desparte: komenci primește complement direct, komenciĝi nu. Mai jos sunt șase perechi din listă. Regula completă, cu peste 30 de perechi, se află la -ig- și -iĝ-.
| Perechea (locul) | Schimbarea | Exemplu |
|---|---|---|
| komenci (224) → komenciĝi (534) | T → I | Ni komencis la lecionon. – „Am început lecția.” / La leciono komenciĝis. – „Lecția a început.” |
| fini (339) → finiĝi (467) | T → I | Ŝi finis la laboron. – „Ea a terminat treaba.” / La laboro finiĝis. – „Treaba s-a terminat.” |
| trovi (99) → troviĝi (259) | T → I | Mi trovis la libron. – „Am găsit cartea.” / La libro troviĝas sur la breto. – „Cartea se află pe raft.” |
| fari (27) → fariĝi (282) | T → I | Mi faris teon. – „Am făcut ceai.” / La teo fariĝis malvarma. – „Ceaiul s-a răcit.” |
| ŝanĝi (291) → ŝanĝiĝi (637) | T → I | Mi ŝanĝis la planon. – „Am schimbat planul.” / La plano ŝanĝiĝis. – „Planul s-a schimbat.” |
| morti (182) → mortigi (326) | I → T | La floroj mortis. – „Florile au murit.” / La malvarmo mortigis la florojn. – „Frigul a omorât florile.” |
Forma simplă La leciono komencis este o greșeală; spune La leciono komenciĝis. Cele două sufixe sunt și verbe: iĝi „a deveni” și igi „a face să”, ca în Tio igis ŝin ridi. – „Asta a făcut-o să râdă.”
Esti, havi, povi, voli și devi cu infinitiv
Când urmează un al doilea verb, acesta rămâne la infinitiv, fără „a”, fără „să” și fără prepoziție. Româna spune „vreau să mănânc”, esperanto doar Mi volas manĝi.
| Verbul | Cu infinitiv | Exemplu |
|---|---|---|
| esti | Infinitivul poate fi subiect | Paroli Esperanton estas agrable. – „A vorbi esperanto este plăcut.” |
| havi | Nu se folosește pentru obligație; „a trebui” este devi | Mi devas iri. – „Trebuie să plec.” |
| povi | Capacitate sau permisiune | Ŝi povas legi. – „Ea poate citi.” |
| voli | Dorință | Mi volas dormi. – „Vreau să dorm.” |
| devi | Necesitate | Ni devas atendi. – „Trebuie să așteptăm.” |
Cu povi, voli și devi, persoana care poate, vrea sau trebuie este și cea care face acțiunea (PMEG). Dacă cel care face acțiunea este altcineva, folosește o propoziție cu ke: Mi volas, ke vi venu. – „Vreau să vii.” Multe alte verbe din tabel primesc și ele un infinitiv: ŝati, bezoni, deziri, provi, komenci, lerni, decidi, scipovi și sukcesi.
Cum am numărat
Am numărat la 8 octombrie 2026 în fișierul nostru esperanto-1000-common-words-ro.csv. Acesta provine din 822.296 de propoziții Tatoeba cu 5.831.657 de cuvinte, iar fiecare formă verbală se numără la infinitivul ei; metoda este pe pagina cuvinte frecvente.
- 313 din cele 1.000 de intrări sunt verbe (31,3%). Valorile lor
per_millionînsumează 175.641 la milion, deci verbele sunt 17,6% din toate cuvintele corpusului. - 19 dintre cele mai frecvente 100 de cuvinte sunt verbe, la fel ca 88 dintre primele 300.
- Cele mai frecvente 100 de verbe se află pe locurile 3–326 ale listei. Valorile lor
per_millionînsumează 141.900, adică 14,2% din toate cuvintele și 80,8% din toate aparițiile de verbe acoperite de listă. - Primele 10, 20 și 50 de verbe alcătuiesc 8,1%, 9,7% și 12,1% din toate cuvintele. Esti singur alcătuiește 4,1%.
Clasele de cuvinte vin din terminații: o intrare care se termină în -i este numărată ca verb, iar o formă derivată se numără separat, deci komenci și komenciĝi sunt două verbe. Tatoeba conține propoziții scurte, scrise, adesea traduse; romanele sau vorbirea ar da altă ordine, după cum arată lista de pe pagina Vocabular.
Întrebări frecvente
Care sunt cele mai frecvente verbe în esperanto?
În lista noastră, cele mai frecvente zece verbe sunt esti, povi, havi, fari, diri, voli, scii, devi, iri și ŝati. Împreună alcătuiesc 8,1% din toate cuvintele corpusului Tatoeba; esti singur alcătuiește 4,1%.
Câte verbe esperanto trebuie să cunosc?
Cele mai frecvente 20 de verbe acoperă 9,7% din toate cuvintele corpusului nostru, cele mai frecvente 50 – 12,1%, iar cele mai frecvente 100 – 14,2%. Fiecare verb primește aceleași terminații, deci fiecare verb nou te costă doar rădăcina lui. Pentru celelalte clase de cuvinte, vezi lista de 1.000 de cuvinte.
Există verbe neregulate în esperanto?
Nu. Toate verbele, inclusiv esti „a fi”, folosesc terminațiile -i, -as, -is, -os, -us și -u, iar forma nu se schimbă după persoană sau număr: mi iras, ili iras.
Cum aflu dacă un verb esperanto primește complement direct?
Caută-l în ReVo, care marchează verbele ca tranzitive, intranzitive sau ambele. Poți, de asemenea, să pui după verb întrebarea „ce?” sau „pe cine?”. Un verb cu -ig- primește întotdeauna complement direct, iar unul cu -iĝ- niciodată; vezi -ig- și -iĝ-.
Cum se spune „trebuie să” în esperanto?
Folosește devi: Mi devas iri. – „Trebuie să plec.” Verbul havi înseamnă „a avea” (Mi havas libron) și nu se folosește pentru obligație.
Surse
- Esperantopedia: cele mai frecvente 1000 de cuvinte esperanto (CSV, loc, parte de vorbire, sens în română, frecvență la milion), numărate la 8 octombrie 2026; metoda pe această pagină
- Tatoeba: descărcări – propoziții în esperanto, descărcate la 7 octombrie 2026; licența CC BY 2.0 FR
- Reta Vortaro (ReVo): abrevierile tr, ntr, x; articole precum esti, povi, devi, paroli, komenci și troviĝi, citite la 8 octombrie 2026
- PMEG: I-verboj kune kun povi, devi kaj voli, I-verboj kiel subjekto, I-verboj kune kun aliaj verboj, IĜ-verboj
- Wiktionary: Esperanto lemmas (CC BY-SA 4.0) și ESPDIC de Paul Denisowski (CC BY 3.0), sursele sensurilor în engleză din listă
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.