Învață
Cele mai frecvente 100 de substantive esperanto
O sută de substantive, o singură terminație și două mici adaosuri: împreună alcătuiesc 5,2% din toate cuvintele propozițiilor obișnuite în esperanto.
Cele mai frecvente substantive esperanto sunt homo „om”, tempo „timp”, libro „carte”, infano „copil”, jaro „an” și lingvo „limbă”. Cele mai frecvente 100 de substantive din lista noastră de 1.000 de cuvinte frecvente alcătuiesc 5,2% din toate cuvintele unui corpus de 5,8 milioane de cuvinte din propoziții obișnuite în esperanto, iar primele zece singure alcătuiesc 1,3%. Fiecare substantiv se termină în -o, deci îl recunoști dintr-o privire, iar tabelul de mai jos arată încă două-trei cuvinte formate din aceeași rădăcină.
Fiecare substantiv se termină în -o, cu -j pentru plural și -n pentru complementul direct
Adaugă -j pentru plural și -n pentru complementul direct. Dacă un substantiv are nevoie de amândouă, ordinea este mereu -j și apoi -n. Nu există excepții; vezi substantivele și adjectivele și acuzativul.
| Forma | Terminația | Exemplu | Română |
|---|---|---|---|
| singular | -o | La libro estas sur la tablo. | „Cartea este pe masă.” |
| plural | -oj | La libroj estas sur la tablo. | „Cărțile sunt pe masă.” |
| singular, complement direct | -on | Mi legas la libron. | „Citesc cartea.” |
| plural, complement direct | -ojn | Mi legas la librojn. | „Citesc cărțile.” |
Esperanto are doar articolul la, „hotărât”, și el nu se schimbă niciodată: la libro, la libroj, la librojn. Spre deosebire de română, unde articolul hotărât se alipește la sfârșitul cuvântului („cartea”, „cărțile”), în esperanto la stă înaintea substantivului. Nu există articol nehotărât: libro înseamnă „o carte” sau pur și simplu „carte”.
Substantive pentru persoane: -in- formează forma feminină
Esperanto nu are gen gramatical, spre deosebire de română, unde fiecare substantiv este masculin, feminin sau neutru. Cele mai multe cuvinte pentru persoane, precum homo, infano, amiko, persono, instruisto, kuracisto și studento, nu spun nimic despre sex. Câteva rădăcini sunt masculine prin sens, iar sufixul -in- formează forma feminină. Șase asemenea perechi se află printre cele mai frecvente 100 de substantive; numerele sunt locuri în listă.
| Masculin prin sens | Feminin cu -in- |
|---|---|
| patro „tată” (133) | patrino „mamă” (173) |
| frato „frate” (221) | fratino „soră” (261) |
| filo „fiu” (237) | filino „fiică” (342) |
| knabo „băiat” (218) | knabino „fată” (228) |
| edzo „soț” (402) | edzino „soție” (230) |
| viro „bărbat” (156) | virino „femeie” (174) |
Prefixul ge- numește ambele sexe împreună: gepatroj „părinți”, gefratoj „frați și surori”, gefiloj „fii și fiice”, geedzoj „soț și soție”. Vezi sufixele și prefixele.
Primele 10 substantive de învățat
Aceasta este alegerea noastră, nu o listă oficială. Șase din zece se află printre cele mai frecvente 20 de substantive din tabel. Nomo, akvo, demando și familio vin mai jos, dar un începător are nevoie de ele chiar în prima conversație.
| Substantivul | Română | De ce primul | Exemplu |
|---|---|---|---|
| nomo | nume | Prezentarea | Mia nomo estas Anna. – „Numele meu este Anna.” |
| amiko | prieten | Vorbitul despre oamenii pe care îi cunoști | Mi havas bonan amikon. – „Am un prieten bun.” |
| familio | familie | Vorbitul despre acasă | Ĉu vi havas grandan familion? – „Ai o familie mare?” |
| lingvo | limbă | Spusul limbilor pe care le vorbești și le înveți | Kiun lingvon vi parolas? – „Ce limbă vorbești?” |
| tago | zi | Salutări, date și planuri | Kiu tago estas hodiaŭ? – „Ce zi este astăzi?” |
| tempo | timp | Planuri, invitații și întrebări politicoase | Ĉu vi havas tempon? – „Ai timp?” |
| akvo | apă | Mâncare, băutură și primul lucru pe care îl ceri | Unu glason da akvo, bonvolu. – „Un pahar cu apă, vă rog.” |
| mono | bani | Cumpărături și prețuri | Kiom da mono vi bezonas? – „De câți bani ai nevoie?” |
| demando | întrebare | A întreba și a verifica | Ĉu vi komprenas la demandon? – „Înțelegi întrebarea?” |
| vorto | cuvânt | Învățarea de cuvinte noi | Kion signifas tiu vorto? – „Ce înseamnă cuvântul acesta?” |
Cele mai frecvente 100 de substantive esperanto
Locul este poziția substantivului printre toate cele 1.000 de cuvinte ale listei, deci homo de pe locul 55 este primul substantiv: cele 54 de cuvinte dinaintea lui sunt 38 de cuvinte gramaticale, 12 verbe și 4 adverbe. Coloana Familia arată două-trei cuvinte formate din aceeași rădăcină (mai puține acolo unde ReVo, Reta Vortaro, listează mai puține); sensurile sunt prescurtate după ReVo. Exemplele sunt ale noastre. Esperanto și Dio se scriu cu majusculă prin tradiție. Caută orice substantiv în dicționar.
| Locul | Substantivul | Română | Familia | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| 55 | homo | om, ființă umană | homa „uman”, homaro „omenire”, homeco „umanitate” | Ĉiu homo bezonas amikojn. – „Fiecare om are nevoie de prieteni.” |
| 78 | tempo | timp | libertempo „timp liber”, nuntempo „zilele noastre”, longtempe „mult timp” | Mi ne havas tempon hodiaŭ. – „Nu am timp astăzi.” |
| 88 | libro | carte | librejo „librărie”, libreto „broșură”, taglibro „jurnal intim” | Ŝi legas interesan libron. – „Ea citește o carte interesantă.” |
| 89 | infano | copil | infana „copilăresc”, infaneco „copilărie”, infaneto „copilaș” | La infanoj ludas en la parko. – „Copiii se joacă în parc.” |
| 90 | jaro | an | jardeko „deceniu”, jarcento „secol”, Novjaro „Anul Nou” | La jaro havas dek du monatojn. – „Anul are douăsprezece luni.” |
| 91 | lingvo | limbă | lingva „lingvistic”, lingvisto „lingvist”, gestolingvo „limbaj mimico-gestual” | Esperanto estas facila lingvo. – „Esperanto este o limbă ușoară.” |
| 95 | vivo | viață | vivi „a trăi”, viva „viu”, viveco „vioiciune” | La vivo estas bela. – „Viața este frumoasă.” |
| 96 | tago | zi | tage „ziua”, ĉiutaga „zilnic”, naskiĝtago „zi de naștere” | Hodiaŭ estas bela tago. – „Astăzi este o zi frumoasă.” |
| 103 | domo | casă | dometo „căsuță”, domego „conac”, stacidomo „gară” | Nia domo havas ruĝan pordon. – „Casa noastră are o ușă roșie.” |
| 113 | mono | bani | monujo „portofel”, monero „monedă”, poŝmono „bani de buzunar” | Mi ne havas sufiĉe da mono. – „Nu am destui bani.” |
| 114 | afero | chestiune, lucru | aferisto „om de afaceri”, amafero „legătură amoroasă”, afereca „practic, de afaceri” | Tio ne estas mia afero. – „Asta nu e treaba mea.” |
| 116 | amiko | prieten | amika „prietenos”, amikino „prietenă”, amikeco „prietenie” | Mia amiko loĝas en Berlino. – „Prietenul meu locuiește la Berlin.” |
| 125 | laboro | muncă, loc de muncă | labori „a lucra”, laboristo „muncitor”, kunlabori „a colabora” | Mi serĉas novan laboron. – „Caut un loc de muncă nou.” |
| 133 | patro | tată | patrino „mamă”, bopatro „socru”, prapatro „strămoș” | Mia patro laboras en banko. – „Tatăl meu lucrează la o bancă.” |
| 138 | aŭto | mașină | aŭtejo „garaj”, aŭtisto „șofer”, ŝarĝaŭto „camion” | Ni veturas per aŭto. – „Mergem cu mașina.” |
| 141 | vorto | cuvânt | vortaro „dicționar”, pasvorto „parolă”, vorta „al cuvintelor” | Kiel oni diras tiun vorton en Esperanto? – „Cum se spune cuvântul acesta în esperanto?” |
| 147 | horo | oră | horaro „orar”, duonhoro „jumătate de oră”, kvaronhoro „un sfert de oră” | La filmo daŭras du horojn. – „Filmul durează două ore.” |
| 154 | mondo | lume | tutmonda „mondial”, mondoparto „continent”, mondmilito „război mondial” | Esperanto estas parolata en la tuta mondo. – „Esperanto se vorbește în toată lumea.” |
| 155 | problemo | problemă | problema „problematic” | Ne estas problemo! – „Nicio problemă!” |
| 156 | viro | bărbat | vira „bărbătesc”, vireco „virilitate”, virkato „motan” | Tiu viro estas kuracisto. – „Bărbatul acela este medic.” |
| 157 | hundo | câine | hundino „cățea”, hundido „cățeluș”, hundejo „cușcă” | La hundo dormas sub la tablo. – „Câinele doarme sub masă.” |
| 165 | lando | țară | eksterlando „străinătate”, tutlanda „la nivelul întregii țări”, landnomo „numele unei țări” | Kiu estas la plej granda lando en la mondo? – „Care este cea mai mare țară din lume?” |
| 173 | patrino | mamă | bopatrino „soacră”, prapatrino „strămoașă”, duonpatrino „mamă vitregă” | Mia patrino kuiras vespermanĝon. – „Mama mea gătește cina.” |
| 174 | virino | femeie | virina „feminin”, virineco „feminitate”, virinismo „feminism” | Tiu virino parolas kvar lingvojn. – „Femeia aceea vorbește patru limbi.” |
| 175 | ĉambro | cameră | dormoĉambro „dormitor”, banĉambro „baie”, klasĉambro „sală de clasă” | Mia ĉambro estas malgranda, sed bela. – „Camera mea este mică, dar frumoasă.” |
| 181 | akvo | apă | akva „apos”, akvumi „a uda”, marakvo „apă de mare” | Mi trinkas glason da akvo. – „Beau un pahar cu apă.” |
| 184 | lernejo | școală | lerni „a învăța”, lernanto „elev”, mezlernejo „liceu” | Mia filino iras al la lernejo. – „Fiica mea merge la școală.” |
| 189 | urbo | oraș | urbano „orășean”, urbestro „primar”, ĉefurbo „capitală” | Parizo estas bela urbo. – „Parisul este un oraș frumos.” |
| 196 | frazo | propoziție, frază | frazaro „culegere de propoziții”, frapfrazo „slogan”, frazlibro „ghid de conversație” | Ĉi tiu frazo estas tro longa. – „Propoziția aceasta este prea lungă.” |
| 199 | nomo | nume | nomi „a numi”, nomiĝi „a se numi”, familinomo „nume de familie” | Kio estas via nomo? – „Care este numele tău?” |
| 201 | demando | întrebare | demandi „a întreba”, demandaro „chestionar”, demandosigno „semnul întrebării” | Mi havas demandon pri la leciono. – „Am o întrebare despre lecție.” |
| 202 | kato | pisică | katino „pisică (femelă)”, katido „pisoi”, virkato „motan” | Nia kato ŝatas dormi sur la lito. – „Pisicii noastre îi place să doarmă în pat.” |
| 208 | Dio | Dumnezeu, zeu | dia „divin”, diino „zeiță”, sendia „fără Dumnezeu” | Ŝi preĝas al Dio. – „Ea se roagă lui Dumnezeu.” |
| 217 | pordo | ușă, poartă | pordego „poartă mare”, pordisto „portar”, dompordo „ușa de la intrare” | Bonvolu fermi la pordon. – „Te rog, închide ușa.” |
| 218 | knabo | băiat | knabino „fată”, ŝipknabo „mus” | La knabo havas ruĝan pilkon. – „Băiatul are o minge roșie.” |
| 221 | frato | frate | fratino „soră”, gefratoj „frați și surori”, frateco „frăție” | Mia frato estas pli aĝa ol mi. – „Fratele meu este mai în vârstă decât mine.” |
| 223 | okulo | ochi | okula „ocular”, okulisto „oftalmolog”, okulvitroj „ochelari” | Ŝi havas bluajn okulojn. – „Ea are ochi albaștri.” |
| 225 | mano | mână | dekstramana „dreptaci”, maldekstramana „stângaci”, manpleno „o mână plină” | Li tenas libron en la mano. – „El ține o carte în mână.” |
| 226 | vero | adevăr | vera „adevărat”, vere „cu adevărat”, malvera „fals” | Ĉu tio estas la vero? – „Asta e adevărul?” |
| 228 | knabino | fată | knabo „băiat” | La knabino legas fabelon. – „Fata citește un basm.” |
| 230 | edzino | soție | edzo „soț”, geedzoj „soți (cuplu căsătorit)”, edziniĝi „a se căsători (despre o femeie)” | Lia edzino laboras en hospitalo. – „Soția lui lucrează într-un spital.” |
| 232 | ideo | idee | idearo „ansamblu de idei”, samideano „adept al aceleiași idei” | Tio estas bona ideo! – „Asta e o idee bună!” |
| 233 | instruisto | profesor, învățător | instrui „a învăța pe cineva”, instruado „predare”, instruejo „instituție de învățământ” | Nia instruisto parolas tre klare. – „Profesorul nostru vorbește foarte clar.” |
| 234 | loko | loc | loka „local”, loki „a așeza, a pune”, translokiĝi „a se muta în alt loc” | Ĉi tiu loko estas tre trankvila. – „Locul acesta este foarte liniștit.” |
| 237 | filo | fiu | bofilo „ginere”, gefiloj „fii și fiice”, duonfilo „fiu vitreg” | Mia filo studas en la universitato. – „Fiul meu studiază la universitate.” |
| 238 | persono | persoană | persona „personal”, personaro „personal (angajați)”, personeco „personalitate” | En la ĉambro estas dek personoj. – „În cameră sunt zece persoane.” |
| 241 | gepatro | părinte | patro „tată”, patrino „mamă”, bogepatroj „socri” | Miaj gepatroj loĝas en vilaĝo. – „Părinții mei locuiesc într-un sat.” |
| 242 | vojo | drum, cale | vojeto „potecă”, fervojo „cale ferată”, aŭtovojo „autostradă” | Ĉu vi konas la vojon al la stacidomo? – „Cunoști drumul spre gară?” |
| 254 | eraro | greșeală, eroare | erari „a greși”, erara „greșit”, senerara „fără greșeală” | En ĉi tiu frazo estas eraro. – „În propoziția aceasta este o greșeală.” |
| 255 | amo | dragoste, iubire | ami „a iubi”, amanto „iubit”, malamo „ură” | Amo estas pli forta ol timo. – „Dragostea este mai puternică decât frica.” |
| 257 | letero | scrisoare | retletero „e-mail”, novaĵletero „buletin informativ”, leteri „a scrie cuiva o scrisoare” | Mi skribas leteron al mia avino. – „Îi scriu o scrisoare bunicii mele.” |
| 261 | fratino | soră | frato „frate”, fratina „de soră”, fratineco „sororitate” | Mia fratino ludas pianon. – „Sora mea cântă la pian.” |
| 262 | arbo | copac | arba „de copac”, arbeto „tufă”, arbaro „pădure” | Sur la arbo sidas birdo. – „Pe copac stă o pasăre.” |
| 269 | nokto | noapte | nokte „noaptea”, noktiĝi „a se înnopta”, tranokti „a înnopta, a petrece noaptea” | Dum la nokto la urbo estas silenta. – „Noaptea orașul este liniștit.” |
| 273 | semajno | săptămână | semajna „săptămânal”, semajnfino „sfârșit de săptămână” | La semajno havas sep tagojn. – „Săptămâna are șapte zile.” |
| 276 | fojo | dată, oară | foje „uneori”, unuafoje „pentru prima dată”, ĉiufoje „de fiecare dată” | Mi vidis tiun filmon du fojojn. – „Am văzut filmul acela de două ori.” |
| 281 | familio | familie | familia „de familie”, familiano „membru al familiei”, familiestro „capul familiei” | Nia familio estas malgranda. – „Familia noastră este mică.” |
| 284 | Esperanto | esperanto (limba) | esperanta „al esperantoului”, esperantisto „esperantist”, esperante „în esperanto” | Mi parolas Esperanton ĉiutage. – „Vorbesc esperanto în fiecare zi.” |
| 292 | kafo | cafea | kafejo „cafenea”, kafumi „a lua cafeaua în societate”, kafkruĉo „ibric de cafea” | Ĉu vi volas kafon aŭ teon? – „Vrei cafea sau ceai?” |
| 294 | kuracisto | medic | kuraci „a trata (un pacient)”, bestkuracisto „veterinar”, infankuracisto „pediatru” | Li iris al la kuracisto, ĉar li estis malsana. – „A mers la medic pentru că era bolnav.” |
| 298 | helpo | ajutor | helpi „a ajuta”, helpanto „ajutor, ajutător”, malhelpi „a împiedica” | Mi bezonas vian helpon. – „Am nevoie de ajutorul tău.” |
| 299 | tablo | masă (mobilă) | tableto „măsuță”, skribtablo „birou”, labortablo „masă de lucru” | La libro estas sur la tablo. – „Cartea este pe masă.” |
| 301 | fenestro | fereastră | fenestreto „ferestruică”, montrofenestro „vitrină” | El mia fenestro mi vidas la maron. – „De la fereastra mea văd marea.” |
| 305 | filmo | film | filmi „a filma”, filmeto „clip”, desegnofilmo „desen animat” | Ni rigardas interesan filmon. – „Ne uităm la un film interesant.” |
| 307 | trajno | tren | trajni „a merge cu trenul”, rapidtrajno „tren rapid”, eltrajniĝi „a coborî din tren” | La trajno al Varsovio foriras je la kvina. – „Trenul spre Varșovia pleacă la ora cinci.” |
| 310 | koro | inimă | kora „din inimă, cordial”, bonkora „bun la suflet”, senkora „fără inimă” | Mia koro batas rapide. – „Inima îmi bate repede.” |
| 312 | tero | pământ, sol | tera „pământesc”, terpomo „cartof”, alteriĝi „a ateriza” | La infanoj sidas sur la tero. – „Copiii stau pe pământ.” |
| 317 | sinjoro | domn | sinjorino „doamnă”, gesinjoroj „doamnelor și domnilor” | Pardonu, sinjoro, kie estas la stacidomo? – „Scuzați-mă, domnule, unde este gara?” |
| 323 | opinio | părere, opinie | opinii „a fi de părere”, miaopinie „în opinia mea”, samopinii „a fi de aceeași părere” | Kia estas via opinio pri tiu libro? – „Ce părere ai despre cartea aceea?” |
| 328 | morto | moarte | morti „a muri”, morta „mortal”, mortinto „mort” | Li ne timas la morton. – „El nu se teme de moarte.” |
| 331 | minuto | minut | minute „un minut”, ĉiuminute „în fiecare minut”, lumminuto „minut-lumină” | Atendu minuton, bonvolu. – „Așteaptă un minut, te rog.” |
| 332 | strato | stradă | ĉefstrato „stradă principală”, sakstrato „fundătură”, stratangulo „colț de stradă” | Mi loĝas en trankvila strato. – „Locuiesc pe o stradă liniștită.” |
| 335 | floro | floare | flori „a înflori”, florejo „strat de flori”, sunfloro „floarea-soarelui” | Ŝi donis al mi ruĝan floron. – „Ea mi-a dat o floare roșie.” |
| 342 | filino | fiică | filo „fiu”, bofilino „noră”, duonfilino „fiică vitregă” | Nia filino lernas naĝi. – „Fiica noastră învață să înoate.” |
| 344 | monato | lună (a anului) | monata „lunar”, mielmonato „lună de miere” | Septembro estas la naŭa monato. – „Septembrie este a noua lună.” |
| 345 | kapo | cap | kapdoloro „durere de cap”, kapkuseno „pernă”, kapjesi „a da din cap aprobator” | Mi havas doloron en la kapo. – „Am o durere de cap.” |
| 351 | muziko | muzică | muzika „muzical”, muzikisto „muzician”, muzikilo „instrument muzical” | Ŝi aŭskultas muzikon ĉiuvespere. – „Ea ascultă muzică în fiecare seară.” |
| 352 | ĝardeno | grădină | ĝardenisto „grădinar”, infanĝardeno „grădiniță”, bestoĝardeno „grădină zoologică” | En nia ĝardeno kreskas pomarbo. – „În grădina noastră crește un măr.” |
| 354 | besto | animal | bestaro „faună”, dombesto „animal domestic”, rabobesto „animal de pradă” | Kiun beston vi plej ŝatas? – „Ce animal îți place cel mai mult?” |
| 355 | festo | sărbătoare, petrecere | festi „a sărbători”, festa „festiv” | Ĉiuj amikoj venis al la festo. – „Toți prietenii au venit la petrecere.” |
| 357 | historio | istorie | historia „istoric”, historiisto „istoric (specialist)”, prahistorio „preistorie” | Mi ŝatas legi pri la historio de Eŭropo. – „Îmi place să citesc despre istoria Europei.” |
| 358 | ĉielo | cer | ĉielarko „curcubeu”, ĉielblua „azuriu”, ĉielskrapanto „zgârie-nori” | La ĉielo estas hodiaŭ tre blua. – „Cerul este astăzi foarte albastru.” |
| 363 | manĝaĵo | mâncare | manĝi „a mânca”, manĝo „masă”, matenmanĝo „mic dejun” | Ĉi tiu manĝaĵo estas tre bongusta. – „Mâncarea aceasta este foarte gustoasă.” |
| 367 | rivero | râu | rivereto „pârâu”, riverego „fluviu” | La rivero fluas tra la urbo. – „Râul curge prin oraș.” |
| 368 | respondo | răspuns | respondi „a răspunde”, respondeci „a fi responsabil”, respondeco „responsabilitate” | Via respondo estas ĝusta. – „Răspunsul tău este corect.” |
| 371 | maniero | mod, fel | sammaniere „în același fel”, alimaniere „în alt fel”, vivmaniero „mod de viață” | Ĉiu havas sian manieron lerni. – „Fiecare are felul lui de a învăța.” |
| 374 | studento | student (la universitate) | studi „a studia”, studado „studiu”, kunstudento „coleg de studii” | Mi estas studento en Vieno. – „Sunt student la Viena.” |
| 376 | milito | război | militi „a purta război”, milita „de război”, militisto „militar” | Nenio estas pli malbona ol milito. – „Nimic nu este mai rău decât războiul.” |
| 378 | birdo | pasăre | birdido „pui de pasăre”, birdaro „stol de păsări”, kortobirdo „pasăre de curte” | La birdoj kantas en la arbo. – „Păsările cântă în copac.” |
| 380 | situacio | situație | situacia „al situației” | La situacio estas tre malfacila. – „Situația este foarte grea.” |
| 381 | vetero | vreme (meteo) | misvetero „vreme rea”, veterprognozo „prognoză meteo” | Kia estas la vetero hodiaŭ? – „Cum este vremea astăzi?” |
| 383 | suno | soare | sunsubiro „apus de soare”, sunleviĝo „răsărit de soare”, sunumi „a se bronza la soare” | La suno brilas, kaj ni iras al la maro. – „Soarele strălucește și mergem la mare.” |
| 389 | arbaro | pădure | arbo „copac”, pluvarbaro „pădure tropicală”, praarbaro „pădure virgină” | Ni promenas tra la arbaro. – „Ne plimbăm prin pădure.” |
| 391 | momento | moment | momenta „de moment”, momente „în clipa de față”, lastmomente „în ultimul moment” | Atendu momenton, mi tuj revenos. – „Așteaptă o clipă, mă întorc imediat.” |
| 392 | danko | mulțumire | danki „a mulțumi”, dankema „recunoscător”, sendanka „nerecunoscător” | Mil dankojn por via helpo! – „Mii de mulțumiri pentru ajutor!” |
| 396 | parto | parte | parte „în parte”, partopreni „a participa”, plejparte „în cea mai mare parte” | Ĉi tiu parto de la urbo estas tre malnova. – „Partea aceasta a orașului este foarte veche.” |
| 398 | plano | plan | plani „a plănui”, laborplano „plan de lucru” | Kio estas via plano por morgaŭ? – „Care este planul tău pentru mâine?” |
| 402 | edzo | soț | edzino „soție”, geedzoj „soți (cuplu căsătorit)”, edziĝi „a se căsători (despre un bărbat)” | Ŝia edzo estas inĝeniero. – „Soțul ei este inginer.” |
| 405 | celo | scop, țel | celi „a ținti”, sencela „fără rost”, vivcelo „scop în viață” | Mia celo estas lerni Esperanton. – „Scopul meu este să învăț esperanto.” |
| 411 | vizaĝo | față, chip | vizaĝesprimo „expresie a feței”, vizaĝalvizaĝe „față în față” | Li lavis sian vizaĝon. – „Și-a spălat fața.” |
Cele mai multe familii folosesc un sufix sau un prefix pe rădăcină: dom·et·o „căsuță” este „casă + mic”, iar bo·patr·o „socru” este „prin alianță + tată”. Altele alătură două rădăcini: dormo·ĉambro „dormitor”. Aceeași rădăcină dă și cuvinte din alte clase, cum sunt verbul vivi și adjectivul viva alături de vivo. Regulile sunt pe pagina despre formarea cuvintelor.
Substantive din verbe și adjective
O rădăcină nu are o clasă de cuvinte a ei; terminația decide. Așadar opt dintre cele 100 de substantive au aceeași rădăcină ca unul dintre cele mai frecvente 100 de verbe:
| Substantivul | Verbul cu aceeași rădăcină |
|---|---|
| vivo „viață” (95) | vivi „a trăi” (129) |
| laboro „muncă, loc de muncă” (125) | labori „a munci” (126) |
| demando „întrebare” (201) | demandi „a întreba” (188) |
| amo „dragoste” (255) | ami „a iubi” (145) |
| helpo „ajutor” (298) | helpi „a ajuta” (110) |
| opinio „părere” (323) | opinii „a fi de părere” (170) |
| morto „moarte” (328) | morti „a muri” (182) |
| respondo „răspuns” (368) | respondi „a răspunde” (271) |
Încă câteva perechi se află mai jos în listă: nomo și nomi „a numi” (372), eraro și erari „a greși” (633), danko și danki „a mulțumi” (635), celo și celi „a ținti” (706), plano și plani „a plănui” (721).
Aceste terminații formează substantive noi din verbe și adjective:
| Terminația | Ce numește | Exemple | Română |
|---|---|---|---|
| -o pe o rădăcină verbală | acțiunea însăși | labori → laboro | „a munci” → „muncă, loc de muncă” |
| -ado | o acțiune care durează sau se repetă | skribi → skribado | „a scrie” → „scrisul (procesul)” |
| -aĵo | un lucru concret legat de o acțiune sau de o calitate | skribi → skribaĵo; manĝi → manĝaĵo; nova → novaĵo | „un text scris”; „mâncare”; „noutate, știre” |
| -eco | calitatea sau starea pe care o descrie un adjectiv | bela → beleco; libera → libereco | „frumos” → „frumusețe”; „liber” → „libertate” |
| -ulo | o persoană cu acea calitate | riĉa → riĉulo; blinda → blindulo | „bogat” → „om bogat”; „orb” → „om orb” |
PMEG dă o regulă practică: -eco numește întotdeauna o calitate sau o stare, în timp ce -aĵo numește de obicei un lucru concret. Așadar beleco este „faptul de a fi frumos”, iar belaĵo este „ceva frumos”. Toate sufixele sunt pe pagina despre sufixe.
Cum am numărat
Am numărat la 8 octombrie 2026 în fișierul nostru esperanto-1000-common-words-ro.csv. Acesta provine din 822.296 de propoziții Tatoeba cu 5.831.657 de cuvinte. Pluralul -j și acuzativul -n sunt eliminate, deci libro, libroj și libron se numără împreună la libro; metoda este pe pagina cuvinte frecvente.
- 359 din cele 1.000 de intrări sunt substantive (35,9%). Valorile lor
per_millionînsumează 86.593 la milion, deci substantivele sunt 8,7% din toate cuvintele corpusului. Verbele alcătuiesc 17,6%. - 8 dintre cele mai frecvente 100 de cuvinte sunt substantive, la fel ca 62 dintre primele 300.
- Cele mai frecvente 100 de substantive se află pe locurile 55–411 ale listei. Valorile lor
per_millionînsumează 52.217, adică 5,2% din toate cuvintele și 60,3% din toate aparițiile de substantive acoperite de listă. - Primele 10, 20 și 50 de substantive alcătuiesc 1,3%, 2,2% și 3,8% din toate cuvintele. Homo singur alcătuiește 0,2%.
Clasele de cuvinte vin din terminații: o intrare care se termină în -o este numărată ca substantiv, cu excepția cuvintelor gramaticale precum kio și tio, numărate ca corelative. Un substantiv derivat este numărat separat, deci patro și patrino sunt două substantive. Numele scrise cu majusculă (Maria, Parizo) au fost excluse, cu excepția cuvintelor Esperanto și Dio. Tatoeba conține propoziții scurte, scrise, adesea traduse; romanele sau vorbirea ar da altă ordine, după cum arată lista de pe pagina Vocabular.
Întrebări frecvente
Care sunt cele mai frecvente substantive în esperanto?
În lista noastră, cele mai frecvente zece substantive sunt homo, tempo, libro, infano, jaro, lingvo, vivo, tago, domo și mono. Împreună alcătuiesc 1,3% din toate cuvintele corpusului Tatoeba.
Câte substantive esperanto trebuie să cunosc?
Cele mai frecvente 20 de substantive acoperă 2,2% din toate cuvintele corpusului nostru, cele mai frecvente 50 – 3,8%, iar cele mai frecvente 100 – 5,2%. Substantivele sunt în total 8,7% din toate cuvintele, pentru că aceleași câteva cuvinte gramaticale și verbe revin în fiecare propoziție: numai cuvintele gramaticale alcătuiesc 44,4%. Pentru celelalte clase de cuvinte, vezi lista de 1.000 de cuvinte.
Cum se formează pluralul unui substantiv esperanto?
Adaugă -j la substantiv: libro → libroj. Pentru complementul direct, adaugă -n după el: librojn. Toate substantivele urmează această regulă, iar articolul la nu se schimbă.
Au substantivele esperanto gen?
Nu. Esperanto nu are gen gramatical. Cele mai multe cuvinte pentru persoane, precum amiko „prieten”, nu spun nimic despre sex, iar sufixul -in- formează forma feminină a rădăcinilor masculine prin sens: patro „tată” → patrino „mamă”.
Cum formezi un substantiv dintr-un verb sau dintr-un adjectiv în esperanto?
Schimbi terminația: labori „a munci” → laboro „muncă”. Pentru o acțiune care durează adaugi -ad- (skribado), pentru un lucru concret -aĵ- (manĝaĵo), pentru o calitate -ec- (beleco), iar pentru o persoană cu o calitate -ul- (riĉulo). Vezi sufixele.
Surse
- Esperantopedia: cele mai frecvente 1000 de cuvinte esperanto (CSV, loc, parte de vorbire, sens în română, frecvență la milion), numărate la 8 octombrie 2026; metoda pe această pagină
- Tatoeba: descărcări – propoziții în esperanto, descărcate la 7 octombrie 2026; licența CC BY 2.0 FR
- Reta Vortaro (ReVo): articole precum domo, patro, knabo, studi și skribi, citite la 8 octombrie 2026; sensurile cuvintelor din familii sunt prescurtate după ReVo
- PMEG: Bazaj reguloj por O-vortoj, Seksa signifo de O-vortoj și paginile despre sufixe AD, AĴ și EC
- Wiktionary: Esperanto lemmas (CC BY-SA 4.0) și ESPDIC de Paul Denisowski (CC BY 3.0), sursele sensurilor în engleză din listă
Dacă Esperantopedia ți-a fost de folos, o poți susține.